11 septembrie, ziua în care Catalonia îşi clamează independenţa

Barcelona, 11 septembrie 2008: Manifestaţie în favoarea independenţei. Sunt vizibile sloganurile "Spania înseamnă criză" şi "Independenţă şi socialism". (foto: jerc.cat)

Comunitatea cu capitala la Barcelona vrea să fie stat independent în cadrul Uniunii Europene. Pe lângă planul de a se rupe de Spania, sunt catalani care visează şi la alte teritorii: Andorra, puţin din Franţa şi câteva felii din restul Spaniei, adunate într-o federaţie cu numele Ţările Catalane. (cu un clic pe imaginea de mai jos se poate vedea harta pancatalanismului).

În aceste zile însă lupta se duce pentru Statutul Cataloniei, practic o constituţie paralelă cu cea a regatului iberic (după cum afirmă conservatorii spanioli), şi care, odată acceptat de Madrid, va însemna un pas decisiv spre independenţă. Documentul a fost contestat la Tribunalul Constituţional al Spaniei, iar în aşteptarea deciziei, numeroase gesturi publice sunt gândite să arate clar intenţiile secesioniste:

• În fiecare an pe 11 septembrie, de Ziua Naţională a Cataloniei, au loc manifestaţii la care se cere suveranitatea Republicii Catalane, în care sunt expuse şi celebrate simbolurile locale, steagul roş-galben al Cataloniei şi imnul “Secerătorii” (destul de transparent în versuri: Să cadă lanţurile aşa cum cad spicele etc.), ori sunt onoraţi eroii catalani. Ca ritualul să fie complet, se dă foc şi câte unui drapel spaniol. La mitingul pro-independenţă de azi a anunţat că participă şi preşedintele clubului de fotbal Barcelona, Joan Laporta, personaj popular şi de notorietate internaţională.
• Ieri, un judecător din Barcelona a interzis un referendum în orăşelul catalan Arenys de Munt, la care populaţia urma să răspundă la întrebarea dacă îşi doreşte independenţa. A fost acceptat totuşi un miting al adepţilor republicii catalane, după ce anterior fusese aprobată şi o manifestare a Falangei Spaniole, grupare naţionalistă pro-unitate care se revendică de la formaţiunea condusă de fostul dictator Franco.
• Liderul naţionalist al opoziţiei catalane, Artur Más, a declarat astăzi că nicio lege şi niciun tribunal nu sunt mai presus de voinţa unui popor, cu referire evidentă la dorinţa catalanilor de a-şi face propriul stat.

Actualizare, 14 septembrie: Au venit la votul din Arenys de Munt 41% dintre cei circa şase mii de alegători înscrişi pe liste, peste 95% răspunzând “da” la întrebarea Sunteţi de acord cu convertirea Cataloniei într-un stat de drept, independent, democrat şi social, integrat în Uniunea Europeană?

Spania funcţionează ca un stat federal, împărţit în 17 comunităţi autonome şi două oraşe (în nordul Africii), fiecare având parlament şi guvern propriu. Cum se poate vedea şi în imaginea de mai jos, teritoriile pe care le-ar pretinde federaliştii catalani sunt:

• Catalonia, comunitatea autonomă cu capitala la Barcelona şi cu o populaţie de circa 7,1 milioane de locuitori,
• Comunitatea Valenciană, unde se vorbeşte valenciana, un dialect a limbii catalane,
• Insulele Baleare, de asemenea un teritoriu al dialectului valencian-catalan, cu anumite particularităţi, motiv pentru care unii îl numesc “balear”,
• O făşie din Comunitatea Aragon,
• O mică zonă din Regiunea Murcia,
• Andorra – micul stat dintre Spania şi Franţa, unde limba oficială este catalana,
• Regiunea Rosellon, din Franţa.