Cărţi scrise la beţie

Remarci înainte de toate numeroşi termeni moldoveneşti pe care nu i-ai fi înţeles cu niciun chip fără dicţionar: adeverinţă (care în română s-ar traduce zapiscă! sau, de ce nu, tot “adeverinţă”, dar autorul n-a ştiut), apucat (ţicnit, smintit, nu te-ai fi prins pentru că în română nu ai auzit expresia “urlă ca un apucat”), areal, a împopoţona, aşişderea, berbant, bezmetic, biruinţă, ibric, rămăşag, straie şi multe alte mii de cuvinte care sunt date ca aparținând numai unei limbi moldovenești, însă care, traduse în română, înseamnă fix acelaşi lucru.

Urmează și alte explicații: moldovenescul beţisor se traduce prin beţigaş (ce credeai? că tot prin beţişor? înseamnă că nu eşti om de nuanţă), drăguşori (da, dicţionarul dă forma de plural) prin drăgalaşi, dulăucuţă înseamnă în română caţeluţă, conform autorului, pe când la nălucire românul zice închipuire, iluzie, iar pe nălucitură il traduce prin nălucire. Halucinant!

Dacă ai dubii că răsfoind dicţionarul te afli în faţa operei unui machitor cronic sau a unui prost veritabil, pe nume Vasile Stati, o să-ţi treacă îndoielile după ce găseşti cuvinte ca apele (în forma articulată de plural), coţob (explicaţia? un nume de câine, ca şi cum în dicţionar ar trebui trecuţi Azor, Grivei sau Lăbuş), Baba Dochia (alt substantiv propriu, tradus în română prin fiinţă mitică…), Baba-Cloanţa (în rom., Baba Hârca; tu credeai că se traduce prin Paula Iacob), otava (traducerea în română: toponim pe moşia satului Tareuca, raionul Orhei, e bine de ştiut, în caz ca ajungi în Basarabia, unde vei auzi pe strada foarte des otava, otava), ostrob (în româneşte nu poate exista decât o singură traducere: nadel de zece desetine!!!), a îndura (in rom., evident, se spune a târpi), neguţători (negustori de vite), muntenism (în rom., tradus prin pluralul cuvinte munteneşti necunoscute moldovenilor), răspuns (in rom., aprobare de catre părinţi a căsătoriei tinerilor!), mihoho (pare termen japonez, dar e onomatopee moldovenească; în rom., imită nechezatul calului). motan (in rom., pisoi), luxemburgheză (în rom. încă n-a ajuns cuvântul şi se recurge la perifraza limba oficiala a Ducatului de Luxemburg!), a înmulţi (în rom., a umnoji; da, auzi tot timpul la în presa economică de la noi că “s-a umnojit profitul unei firme”), săculeţ de brânză si torbă de brândză (ambelele se traduc în rom. prin strecuratoare de pânză), zapaşniţă (în rom., femeie soţul căreia este plecat la razboi! complexă topică):

Din festinul lexical, mai reținem niște vorbe cu un pitoresc aparte: îngrebănoşat (cocoşat, evident că Stati ar traduce titlul unui celebru roman cu Îngrebănoşatul de la Notre-Dame), netihn (neastâmpărat, cine nu a auzit în copilărie Povestea cocoşelului netihn?), răpănoşenie (forma elegantă pentru ticălos… Bănuim că în Basarabia Cozmin Guşă ar tot auzi în urma sa: Ce răpănoşenie de om etc.), jigher alb (plamân), jigher negru (ficat) – termeni uzuali în cunoscutul serial tv despre urgenţe medicale, „Chișinău Hope ş-aşa” – , străbabă (străbunică) sau fabuloasele voroave michimaos (michiduţă, drac), hulubi-vurtuni (în rom., porumbei care fac vârtej/furtuni în zbor), raţă mută (in rom. soi de raţe care nu măcăiesc, probabil chiuie), miniştergură de şters (în rom., şervet; ce moldovean o spune dă-mi şi mie miniştergură de şters?) etc.