Cotele principalilor candidaţi, cu aproximativ o săptămână înaintea primului tur.

Cotele candidaţilor, pe 4 decembrie 2009, cu două zile înainte de alegeri

Din punctul nostru de vedere, a fost interesantă evoluţia cotelor principalilor doi candidaţi. Până la primul tur, Băsescu a avut o cotă mică – chiar şi 1,3-, ceea ce înseamnă că i se acordau mari şanse de câştig. Cine miza pe victoria sa cu 100 de lei, primea înapoi 130 de lei. După ce Crin Antonescu a anunţat că-şi dă voturile lui Mircea Geoană, cota acestuia din urmă a scăzut la 1,33, devenind deci favorit, în timp ce preşedintele urcase la 3!
Situaţia s-a schimbat brusc după dezbaterea de joi. A doua zi la prânz, pentru prima oară în perioada dintre cele două tururi de scrutin, cota candidatului PD-L a scăzut sub cea a liderului PSD, 1,6 şi respectiv 1,8. Situaţia n-a durat, pentru că, în aceeaşi zi, cota lui Băsescu a urcat până la 2,8, în timp ce cea a lui Geoană a variat între 1,4 şi 1,65. Aşa stăteau lucrurile şi în ziua votului, la 8 dimineaţa, când pariurile au fost oprite.

Mai jos, mesajul cu care Gamebookers.com ne-a produs puţină emoţie, după ce-am jucat cu cota 2:

Avem placerea de a va anunta ca in momentul de fata biletul cu numarul *** a fost deja validat ca fiind castigator, iar suma de 800 USD a fost creditata in soldul contului dvs. de la Gamebookers, asa cum puteti observa in istoricul dvs. de pariuri…

Este de fapt vorba despre judeţele cu cea mai scăzută prezenţă la vot.

La ora 6 dimineaţa, Băsescu nu mai era optimist. Era de-a dreptul câştigător. Şi stiau asta toţi cei care nu dormiseră până atunci. Dar Antena 3 a preferat un titlu fără legătură cu realitatea.

La ora 8 dimineaţa, Biroul Electoral Central dăduse rezultate oficiale aproape finale. Băsescu era practic noul preşedinte, dar în Cotidianul lui Nistorescu, chiar şi câteva ore mai târziu, tot Geoană era campion.

OTV şi-a găsit un nou slogan: Europa Liberă a vremurilor noastre. De observat relevanţa informaţiei despre indicele Nikkei, pentru telespectatorii postului.

Se ştie că Emil Boc este un tip violent, că ţipă şi tropăie atunci când nu este ascultat. De aceea Dan Diaconescu a pus, în dreapta jos, simbolul care îi opreşte pe copiii mai mici de 12 ani să-l urmărească.

Când a dat reluări din seara alegerilor, a preferat simbolul pentru "doar cu acordul părinţilor". Probabil că anticipaseră scena erotică în care Geoană rostea "Mihaela, dragostea mea".

Dan Diaconescu a pus tortul în faţa pesedistului Nicu Bănicioiu. E ca şi cum ar fi tratat mahmureala cu lichior de ciocolată.

Dacă ar fi câştigat Mircea, ar fi fost numit preşedintele tuturor românilor, chiar dacă a obţinut tot în jur de 50% din voturi.

Imaginea n-are legătură cu alegerile, dar a făcut parte din peisajul mediatic al zilei de după şi chiar n-am putut s-o ocolim.

Prima pagină a ziarului Cuget Liber, singura formă de presă din Constanţa care nu vrea cu niciun chip să se împrietenească cu coconul răzgâiat din afişe. În schimb, la 24 de ore de la încheierea votului, cititorii ziarului lui Mazăre, Telegraf, din Constanţa, erau trataţi precum eroul din Hibernatus sau precum femeia din Goodbye, Lenin. Ca să-i ferească de şocuri psihice, nimeni nu voia să le spună că tot Băsescu e preşedinte.

La ora şase dimineaţa, Hrebenciuc probabil că a tras beţişorul mai mic (şi nu Geoană cum bănuim că se întâmplă de obicei, în grupul lor) pentru că a venit fără niciun elan să facă declaraţii în faţa presei. Rezultatul a fost un discurs extrem de previzibil: avansarea mai multor suspiciuni de fraudă, pe care PSD nu le-a avut atâta vreme cât candidatul Geoană era declarat câştigător.

La ora 8, conform rezultatelor parţiale oficiale (95,4%), Băsescu a obţinut 50,43% din voturi, iar Geoană, 49,57%.

Geoană ar vrea să pupe mâna unei doamne, dar ceva îl opreşte. Îi spune apoi unui ziarist că nu a primit nimic de Moş Nicolae pentru că nu a fost cuminte.
Patriciu spune mârlănii la adresa celor care nu votează cu Geoană. Îl numeşte amical Mircea pe candidatul său preferat şi schimbă amabilităţi cu Ion Iliescu, care declară: Am votat schimbarea.

Noua pantalonadă în care s-a trezit Mircea Geoană, prins cu minciuni şi cu viclenii rudimentare, face din el un fel de Ogică sau de Lefter Popescu, priceput să-şi piardă biletul câştigător, înaintea marii extrageri.

Declaraţiile magnatului media, inserate în material, au fost făcute la circa o oră după încheierea dezbaterii electorale de la Palatul Parlamentului, înaintea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale.

S-a mai râs de Geoană la televizor, cu poftă şi cu dispreţ, în urmă cu două săptămâni, când s-a fofilat de la o dezbatere promisă, doar cu Crin Antonescu şi cu Băsescu, procedând precum pedagogul Mariu Chicoş Rostogan, care-şi zeflemea elevii ce n-au avut curaj să vină să vadă comeata, când el însuşi stătuse acasă de teama astrului pletos.

Prin cache-uri însă se mai poate vedea ce credeau susţinătorii lui Crin Antonescu despre Geoană, în urmă cu doar zece zile. N-ar fi exclus ca peste câteva zile site-ul să fie reactivat şi actualizat. Depinde doar de cine va forma guvernul.

Cuplul care a dat naştere unei icoane cu flaşnetă n-a funcţionat din totdeauna. Cum se vede în clip, cu doar două săptămâni înainte, liberalul îl dispreţuia fără pic de autocenzură pe cel pe care astăzi îl susţine.

Banner din vremea în care Antonescu îl desconsidera pe Geoană, sugerând, de pildă, că e laş. Se întâmpla la mijlocul lui noiembrie 2009.

Momentul părea depăşit, dar este rândul pesediştilor din galerie să calce în străchini. Printre ei, Mazăre, Dragnea şi alţi baroni centrali şi locali, băieţi care au toate motivele să vrea linişte în ţară şi să fie patrioţi, după ce firmele lor au câştigat zeci de milioane de euro din contracte cu autorităţile locale, pe care tot ei le conduc.

Se cântă Deşteaptă-te, române. Doru Buşcu se ridică să dea mâna cu Geoană, dar volintirii PSD simt că-i clipă solemnă. Ca să nu-i prindă în poziţia şezut, sar de pe scaune şi îşi compun figuri de columnă: Acu` sau niciodată, par să spună toţi. La fel face şi primarul Bacăului, liberalul Stavarache, aliatul de azi al lui Hrebenciuc & Co. Singurii invitaţi care par să nu se fi pierdut cu firea patriotului naţionale şi rămân la locurile lor sunt, în planul depărtat din dreapta, democrat-liberalul Cristian Preda şi udemeristul Gyerkő Lászlő, ultimul oricum crezând, probabil, că în studio se aude o doină sau o baladă.

Echipa sa de campanie încearcă în continuare să dreagă busuiocul, să facă uitată perplexitatea iniţială. Pe Twitter, postează un mesaj în care încearcă să arate o continuitate cu mesajul anterior, sugerând că Traian Băsescu ştia ce i se va prezenta la Realitatea (vezi în foto mesajele cu date subliniate). Situaţie rizibilă, ca într-o scenă în care un individ se împiedică şi începe să fugă ca nu cumva cei din jur să-i observe poticneala. E clar însă că atunci când a scris textul Românii trebuie să ştie ce se întâmplă. De aceea am acceptat… etc., candidatul Băsescu şi oamenii săi de marketing electoral nu cunoşteau nimic despre film, chiar dacă acum mimează că aveau lucrurile sub control.

O ratare a echipei de campanie a lui Mircea Geoană a fost înaintea dezbaterii în trei, de vineri 20 noiembrie. Atunci, pe Twitter-ul lui Băsescu, au apărut note care ridiculizau teama lui Geoană de a-i înfrunta pe ceilalţi doi contracandidaţi importanţi: Mircea, ne vedem în seara asta, nu?… Mircea, la Palatul Parlamentului, ora 19. Aranjat ca-n afişe, da?… După ore bune de muţenie, prin acelaşi mediu, echipa lui  Geoană a dat un răspuns de parcă doar personaj periferic şi inept rămăsese de conceapă texte pentru liderul PSD.

Şi două erori ale staffurilor electorale, alăturate în montajul video de mai jos:

Mircea Geoană gafa, în august anul trecut, vorbind despre România ca fiind o ţară de doi lei. Duminică seara, pe 29 noiembrie, Traian Băsescu pomenea această istorie, dar fără să o citeze şi fără să o plaseze corect în timp: Mai acu` câteva săptămâni, Geoană compara România cu Marea Britanie…, a spus preşedintele, lăsând impresia că i s-au pus în gură cuvinte de care habar n-avea.

La un miting din 28 noiembrie, candidatul PSD s-a lăudat că ştie să dea de mâncare la 80 de milioane de români. Nu doar că trăsnaia n-a fost făcută uitată, dar a intrat şi într-un clip electoral al lui Geoană, ca şi cum cineva din echipa sa de campanie ţine cu tot dinadinsul ca lumea să nu uite eticheta pusă de Iliescu.

Urmărindu-i vorba, am găsit în el amintiri despre bunicul ceferist, de unde îi vine şi simpatia pentru calea ferată, melancolia copilului dat afară de la corul radio, pentru că, fără vina sa, i s-a îngroşat vocea,  învăţăturile tatălui, pe care le respectă chiar şi atunci când îi cară soacră-sii zeci de milioane de euro - cum a comentat cu invidie Bogdan Chireac -, curajul de a-şi mărturisi maturizarea anevoioasă şi defectele ori francheţea de a vorbi despre pozele pe care le are acasă cu liderii lumii. Un Mircea Geoană cum cu greu ni l-am fi putut închipui, dacă nu l-am fi văzut spunând chiar el toate acestea.

Secvenţa audio repetitivă este din piesa Bluesul băiatului sărac, a Sarmalelor reci.