1. PSD despre PNL (www.psd.ro/prezentare.pdf):

2. PNL despre PSD (www.pnl.ro):

"Astăzi, liderii partidelor de stânga PSD şi PNL le-au prezentat încă o dată românilor politicile socialiste, care vor arunca economia românească în criză..."

"Deşi PSD s-a angajat să nu vicieze procesul electoral, setea de putere a acestui partid-stat este un izvor nesecat de abuzusi şi ilegalităţi..."

"PSD şi PNL vor doar benficiile puterii..."

"Un partid crescut pe ruinele fostului PCR, PSD-ul de astăzi, nu va înţelege în veci ce înseamnă fair-play-ul politic...."

Asistăm de o săptămână la comentarii ale oamenilor politici sau ale unor persoane cu notorietate publică pe tema alianţei dintre PNL şi PC.

PC a primit în cadrul acestei alianţe şapte locuri de senatori şi zece de deputaţi, conform protocolului făcut public. Ce câştigă însă PNL în schimb? Răspunsul se poate regăsi în câteva citate din presă:

-          La şedinţa BPC, Antonescu le-a explicat colegilor de partid că alianţa cu PC este câştigătoare pentru PNL nu numai din perspectiva sprijinului mediatic pe care PNL îl va primi din partea trustului de presă al lui Voiculescu… (Gândul & Mediafax, 5 ianuarie, autor Liliana Ruse)

-          Decât să facem alianţă cu Voiculescu şi Antenele, mai bine să facem cu Partidul Poporului şi cu OTV, a afirmat fostul premier Tăriceanu (Gândul & Mediafax, 10 ianuarie, Liliana Ruse)

-          Ei îşi fac rating cu invitaţi de la PNL, şi tot noi o să le plătim bani pentru publicitate în campanie…ar fi susţinut fostul ministru Ludovic Orban (Adevărul, 11 ianuarie, Romulus Georgescu)

-          Apoi, nu inteleg de unde graba de a ne alia cu PC, sau cu oricine altcineva. Ce rezolva acest lucru? O atitudine mai binevoitoare a moderatorilor de la Antena 3 fata de dvs / PNL la schimb cu locuri eligibile pentru conservatori la viitoarele alegeri? Oricum o atitudine binevoitoare o aveati / aveam si oricum nu (prea) conteaza, asa cum s-a vazut in ultimele exercitii electorale. (Raymond Luca, parlamentar PNL, într-o scrisoare către Crin Antonescu)

-          Acum, PNL are nevoie de un vehicul, nu doar politic, ci si mediatic. (comentatorul politic Cristian Pârvulescu, 13 ianuarie, inpolitics.ro)

Plecând de la premisa că aceste afirmaţii sunt reale (doar au fost citate de cele mai serioase mass-medii), trebuie luate în calcul cele două situaţii posibile:

1. Politicienii şi comentatorul citaţi fac afirmaţii fără acoperire, caz în care ei contribuie la discreditarea gazetarilor din trustul Intact Production.  Pentru că nu este  doar părerea unui politician ori a unora din tabăra adversă alianţei pomenite, ci a mai multora, persoane onorabile, din interiorul şi chiar a liderului PNL, aceste opinii tind să fie luate drept certitudini. În consecinţă, Clubul Român de Presă nu ar trebui să protesteze împotriva faptului că de la vârful mediului politic se insinuează această idee în opinia publică? Afirmaţiile nu îi afectează doar pe ziariştii trustului Intact Production – pe care nu i-am auzit să-şi arate nemulţumirea că o  înţelegere politică negociază felul în care ei îşi fac munca -, ci întreaga breaslă a gazetarilor. Aşadar, de ce nu protestaţi?
2. Afirmaţiile corespund realităţii. Adică prin alianţa politică în discuţie, cu Antenele, PNL câştigă o atitudine binevoitoare a moderatorilor acestora, un sprijin mediatic. Prin urmare, prin această alianţă, trustul Intact Production va face o presă partinică, în favoarea PNL. Cu alte cuvinte, este acceptat public faptul că ziariştii din trustul Intact Production vor servi intereselor politice ale familiei care o patronează. Situaţie mai gravă decât prima, care impune intervenţia publică a CRP, cum a făcut-o şi în cazul aşa-numitelor “stenograme Vântu”. Ne amintim că în decembrie CRP a protestat faţă de felul în care mai mulţi angajaţi din trustul Realitatea-Caţavencu acceptau umili să-şi suspende etica de gazetar, pentru a acţiona exclusiv în interesul patronului, aşa cum acesta cerea explicit şi imperativ în transcrierea uneia dintre înregistrări. Aceeaşi întrebare, dacă situaţia descrisă în acest caz este valabilă: De ce Clubul Român de Presă nu se arată indignat faţă de anexarea politică a unei instituţii de presă?

Dacă mergem riguros pe logica lucrurilor, nu există decât cele două situaţii de mai sus, caz în care singura problemă a CRP ar fi cui să-i adreseze protestul: vocilor publice cu notorietate care fac afirmaţii aiuritoare susţinând că presa este vehicul al politicii de partid ori patronilor companiei Intact Production şi partidelor din alianţa PNL-PC, care folosesc presa dispreţuind normele profesiei de jurnalist?

Deliberează Clubul Român de Presă în acest sens?

Actualizare 1 februarie: Răspunsul Indirei Crasnea, preşedintele Clubului Român de Presă

Stimate domnule Bellu,
V-am citit cu atentie opinia si am constatat ca dumneavostra imi cereti sa ma pronunt asupra opiniilor unor politicieni. Exprimate, probabil, in virtutea faptului ca politicul nu poate trai fara presa si viceversa.
Clubul Roman de Presa nu face si nu va face politica vreunui partid. Singurele cauze pe care le aparam sunt cele care sunt in favoarea industriei mass-media.
Cat priveste “politica”, exista un adevar simplu, acceptat : politica editoriala a unei entitati media este suverana pentru acea entitate.Acest adevar poate fi interpretat in fel si chip de voci din afara mass-media. Se intampla uneori ca acele voci sa isi inchipuie ca agenda politica se confunda cu agenda mass-media. Interpretarea le apartine.
Personal, imi place sa cred si ca “politica” careia ziaristii care se respecta ii dau intaietate este cea a propriei constiinte si a standardelor profesionale pe care si le impun.

I-am răspuns Indirei Crasnea:

Stimată doamnă,
Mulţumesc pentru interes şi pentru răspuns.
Dacă dvs., la o şedinţă de redacţie, veniţi cu o afirmaţie de genul Agerpres face interviuri fictive cu diverse personalităţi, nu înseamnă că aţi lansat o opinie, ci o aserţiune care poate fi evaluată în termeni de adevărat/fals. Ar fi o opinie dacă aţi spune că Agerpres face interviuri bune/ slabe, deoarece nu există o grilă universal-riguroasă care să stabilească dacă propoziţia dvs. este adevărată sau falsă.
Citatele pe care le-am adunat în scrisoare nu sunt păreri, ci afirmaţii, care pot fi adevărate sau false. Adică se poate verifica în ce măsură au corespondent în realitate. Şi de aici avem două situaţii:
1. Sunt adevărate. Înseamnă că politicul consideră normală subordonarea unui trust important de presă, caz în care mă gândesc că dvs. nu ar trebui să fiţi împăcaţi că cu această situaţie şi să vă faceţi publică nemulţumirea, exact ca la momentul “stenogramelor Vântu”. Şi de data aceasta ca şi atunci patronul subordonează mass-media pe care o deţine interesului personal.
2. Sunt false. Pentru că vin din partea unor politicieni de la vârful politicii (nu din partea oricui), nu trebuie să li se atragă atenţia că ei, ca persoane onorabile, care au fost la conducerea ţării şi ar putea fi din nou peste doi ani, nu ar trebui să lanseze astfel de informaţii care subminează credibilitatea presei?

Se observă în multe creaţii că despărţirea este atât de neverosimilă încât nu poate fi acceptată ca definitivă de admiratorii poetului, care promit că vor continua să comunice cu cel dispărut:

Nu vei ingheta in iarna cruda/ Noi te iubim curat, fara tagada!/ Nu va ninge trist pe mormint/ Avem roaming sub pamant ! (Alin Dobre evz.ro)

Unii care se împacă cu ideea morţii caută însă soluţii miraculoase, ba chiar cristice:

Oameni ca tine se nasc greu/ Pe lume intr-o viata/ De aceea-L rog pe Dumnezeu/ Sa te mai nasti odata. (Geta Nicula , realitatea.net)

Si noi o stim/ Si el o stie/ Ca trebuie sa asteptam/ Trei zile sa invie. (cristi11adri, anten3.net)

Există totuşi resemnare în forma ei cea mai nudă, pe care am mai văzut-o doar în oracolele de amintiri de odinioară, de la sfrârşitul clasei a opta:

Ce a fost a fost/ Ce va fi va fi/ Uite ca a venit/ Ultima zi (Andreea Mancuta, realitatea.net)

A mai cazut o frunza/ Din marele copac,/ Mi-e sufletul in doliu/ Si nu am ce sa fac.

Resemnaţi sau nu, oamenii resimt marea pierdere, iar unii o spun cât se poate de plastic:

Se strang cu toti ciopor la poarta/ Si-ncep sa planga-ndurerati/ Ca li s-a stins lumina-n casa/ Si sunt cu totii disperati (Eugen, realitatea.net)

Suntem mai puţini de-acum,/ cu un munte, cu o mare,/ c-un miros candid de floare,/ cu o voce şi un drum./ Suntem mai puţini de-acum. (Lazăr Magu, antena3.ro)

Suntem cu toti (sic!) putin mai goi,/ Cu suflete muiate-n gelatina/ Si dupa ce vor bate vanturi, ploi,/ Vom fi cu tine-acolo, sus… LA CINA. .. Sa ne reciti cu glasul tau cel dulce/ Pe banca raiului gradina (!? n.n.)/ Si-atunci va vrea ca sa se culce/ Sufletul meu, dar fara gelatina. (Crudul69, antena3.ro)

Tragedia se întinde în spaţiu şi timp, capătă dimensiuni cosmice:

Se-nchină cu jale la tine Carpaţii,/ Şi codrii pornesc în marş triumfal,/ A noastră-i durerea, te plâng astăzi fraţii,/ Te plânge cu jale bătrânul Ardeal… / Te plânge Moldova cu Ştefan Preasfântul, / Te plâng şi sihaştrii din patru perţi,/ Te plânge şi Oltul prea trist şi cuvântul, /Şi clopotul plânge uitat la Remeţi…(Emanuel Iacob, antena3.ro)

Ard luminarile in Romania/ Cind sus pe cer a mai apus o Stea/ Il plinge cerul si il plinge glia/ Nu ne-a rams nimic, doar soarta grea… (Felicia Feldiorean, realitatea.net)

Îngeri, heruvimi, arhangheli,/ Serafimii chiar au râs/ Doamne, oare chiar se poate?/ Un Cenaclu-n Paradis? (stefanitaradu, antena3.ro)

Unii cred că au o explicaţie pentru decesul omului de spirit:

ODIHNA-N PACE, SUFLET ZBUCIUMAT…/ PLANETA TE REVEDE-N AL EI VIS…/ N-AI MAI BAGAT O FISA-N TONOMAT…/ IAR BANCA-I GOALA, CONTUL TI S-A-NCHIS...(Samuel C., A nins peste rododendron, antena3.ro)

Nici inima n-a putut sa mai bata,/ Orice incercare era in desert,/ Reusise odata si inca odata,/ Apoi …fatidicul ceas – sapte si-un sfert. (Maria Birovescu, realitatea.net)

Creaţia sa însă a rămas şi are o dimensiune practică evidentă, când vine vorba să-l salveze pe român în viaţa de zi cu zi:

Ma duc la mall sa cumpar o paine…/ Ma duc la colt sa cumpar un covrig…/ Mi-e gandul la ziua de maine/ Cand fiul meu va ingheta de frig./ Mi-e pasul greu si gandul departe,/ Un vers de Paunescu am rostit,/ Caci el mi-a fost si-mi ramane aproape.. (Carmeliana, antena3.ro)

Consecinţele pe termen nelimitat ale morţii lui Adrian Păunescu le-a surprins următorul webpoet:

Sufera Prutul cu ambele maluri/ Triste sunt a sale valuri,/ Nu se mai simt a lui fiori,/ Ca atunci cand poetul a aruncat podul de flori./ Sufera din greu romanitatea/ Ca le (sic!) va lipsi spiritualitatea/ Va suferi din greu cartea si scoala/ Ca pe simbolul national l-a rapit boala (Caluseru Ioan, Omagiu sufletesc, realitatea.net)

Altcineva limitează perioada de suferinţă:

Se stinse azi Colosul / Se stinse azi Titanul/ Indoliati vom fi / Cat tine intreg anul…. In memoria celui care mi-a fost o muza, Marelui A.Paunescu. (Stefan Dimieru, realitatea.net)

Titan i se spunea şi în timpul vieţii, acum însă abundă trimiterile la natura supraumană, infra- sau supradivină, a scriitorului:

Un demiurg,un semizeu as spune,/Caci cine-a adunat atata lume/In cantec sa invoce libertatea ! (Alexandru Oltean, realitatea.net)

AI FOST UN ZEU IN INIMILE NOASTRE,/AI FOST UN SUPER ZEU IN INIMIOARA MEA… (Gabriela Branduse, realitatea.net)

Dar înainte de toate a fost un om extraordinar, apreciază fanii:

El mereu lasa amprenta/ Pentru toate ce vorbea/ Caci la multe generatii/A intruchipat ceva. … . Ii pasa mereu de tara/ Era mare patriot/ Suferea pentru elite/ Se-ntreba eu nu mai pot?(Valentin Budau, realitatea.net)

Ne fu si bard si înfocat herald (sic!)/ Al vremurilor ce se buluceau la usa,/ Stiu sa ne îndemne ferm si cald/ Sa ne mobilizam, ci nu sa stam pe tusa (Unkle Titus, realitatea.net)

Ca exemplu de verticalitate,/ El a fost critic și dur, și combativ./ De astăzi, trecând în eternitate,/ Maestrul va fi tăcut, definitiv. (Maria Filipoiu, poet, etnolog, memorialist şi folclorist antena3.ro)

El a cântat, profetic, pe toate şi pe toţi/ Şi-a combătut puternic pe răii şi pe hoţi./ A fost trompeta-n timp de pace şi de bine/ Care-a marcat mândria din sufletul din tine. (prof. Păuşan Constanţa, antena3.ro)

Un Moise la poale de Carpati./ Cui ne-om mai plange / Atunci cand ne o fi greu ?/ E cel ce-a fost:un frate intre frati./ Un om ,cat neamul sau. (Ursulet Gheorghe, antena3.ro)

Cu toate că era un simplu om, are intrare sus de tot, chiar mai sus de  Ceauşescu sau Iliescu:

Te-ai dus poetul nostru drag,/ Te-ai dus , si tot poporul,/ Chiar daca Dumnezeu te-asteapta-n prag,/ O sa iti duca dorul…. Chiar daca EL nerabdator/ Iti tine poarta larg deschisa,/ Noi tot aici vrem sa te-avem/ Asa vor toti, eu sunt convinsa (Geica Cornelia, realitatea.net)

Aşadar, poetul n-a dispărut pur şi simplu în ţărână, ci a pornit într-o călătorie când astrală, când olimpiană:

SA AI DRUM BUN, MAESTRE CATRE UNIVERS/ CACI MEDICINA PLANGE…IAR RAIUL..A INVINS...(Samuel C., A nins peste rododendron, antena3.ro)

poetul călător pe drum catre zei,/ e onorat după moartea trupească. ((Maria Filipoiu, poet, etnolog, memorialist şi folclorist antena3.ro))

Cel puţin bizară este percepţia ultimului drum, într-unul dintre poeme:

Stau lacrimile albastre acum de veghe/ Si ma intreb de pot sa le mai plang,/ Caci a plecat Poetul meu in zeghe/ S-a dus la stele… versuri murmurand! (Aris, realitatea.net)

La capăt de drum, Adrian Păunescu ar avea întâlniri cu artişti şi cu poeţi care s-au stins înaintea sa şi în primul rând cu Eminescu:

În Uniunea Scriitorilor Astrală pleci/ Şi lângă Eminescu vei rămâne-n veci…. Pe-o rază urcând Păunescu/ Pe puntea din rai Eminescu…(valetina baban, realitatea.net)

Te aşteaptă Ion şi Doina să aprinzi lumina/ Să mai aşterni cuvinte-n poezii/ Să mai cântaţi de Basarabia şi Bucovina/ Şi să vă bucuraţi precum nişte copii/ Pittiş e acolo şi Tatiana a venit/ Aşteptând să cânte să încânte cerul/ În liniştea stelară cu pas grăbit/ Urcă pe scenă şi fratele Vieru (gigi_geo, antena3.ro)

S-a dus într-un cenaclu sfânt,/Cu Eminescu şi Nichita./ În Ceruri, ca şi pe Pământ… (Aida Ferat Postolache, antena3.ro)

Acolo unde e plecat i se cere să se angajeze în continuare în acţiuni pentru cei oropsiţi şi în general pentru neamul său:

Te-a chemat sus Cel ce te-a inspirat/ „Eminescu” inegalabil si nemuritor/ Asa ai ajuns si tu chiar de-ai plecat….V-a luat Dumnezeu sa-i scrieti poezii/ Sa fiti langa el,sa va-ntalniti/ Nu la concurenta,sa scrieti amandoi/ Scrieti in ce nenorocire am ramas noi. (Ioana, realitatea.net, cancan.ro, libertatea.ro etc.)

adriane de ne vezi,/ te rugam nu ne uita,/ de acolo de-unde esti/ ingrijeste tara ta (1992gaby, antena3.ro)

De sus de langa Dumnezeu,/ Vei veghea de-acum poporul tau (Eduard si tati, realitatea.net)

Poetul e-n parlamentul din cer/ Militand pentru noi din eter (dragos tudorache, realitatea.net)

Oamenii îi mai cer lui Păunescu să facă un fel de trafic de influenţă pe lângă divinitate, ceea ce poetul n-a făcut niciodată:

Noi ne rugam sa nu ne uiti/ Pe langa Dumnezeu, / O vorba buna sa ne pui,/ Caci prea ne este greu.(geica cornelia, realitatea.net)

Nu ne lasa Maestre/ Nu ne lasa pustii,/ Inalta-o ruga-n ceruri/ Pentru ai tai romani iubiti/ Sa fie Dumnezeu cu noi… (Danaa, antena3.ro)

Marelui dispărut i se duce dorul, dar în timpul vieţii, constată unii, a fost nesocotit de semeni:

A recitat…a scris şi s-a rugat/ Valoare mică i s-a dat/ O naţiune indolentă şi bolnavă/ Recunoştinţă dau…când geniul e pe navă/ O navă cosmică, eternă/ Voi ridicaţi valoarea-n bernă (valentina baban, realitatea.net)

Păcat că acum după ce ai plecat,/ Lumea se arata,/ Nimeni înainte,poate nu te-a apreciat,/ Cum acuma e interesata.,/ Aşa-i ast popor roman,ce plânge,/ De la daci încoace,/ După ce cel bun se duce,/ Acest popor sta si tace ,/ Ca scriitor trăieşti şi scrii si poate nu te lasa lumea-n pace,,/ Ale tale poezii apreciate nus sa sti (sic!)../ Abea dupa asta moarte poporului ii place./ Şi după ce acele poezii le scri (sic!),/ Te plângem mai apoi (Iordache Robert, antena3.ro)

O spune şi un creator popular într-o doină cu potenţial de manea, dacă ne luăm după prozodie şi după semnătură:

Adriane, Adriane, ai făcut multe greşeli,/ Dar avuşi inima mare;/ Iartă-ţi semenii nătîngi ! (Sandu praghezu`, realiteatea.net)

Aceeşi idee reiese şi din următoarele versuri, care fac trimitere probabil la zilele revoluţiei:

Acum te cinstim cu totii/ Si veghem asupra ta/ Dar in viata te-njuram/ Si scuipam in fata ta. (Costinel Vatui, realitatea.net)

Abia acum, după trecerea în nefiinţă, femeile cel puţin au curaj să mărturisească proiecţiile bovarice sau conexiunile mai mult sau mai puţin subtile pe care le aveau cu poetul:

Mi-as fi dorit sa-mi fie tata,/ Mi-as fi dorit sa-l am iubit, / As fi vrut sa-l am ca frate,/ Din pacate, nimic nu s-amplinit! (Catalina Ioana Stancu, antena3.ro)

N-ai spus ca pleci…Ai spus ca stai !!/ Tu m-ai mintit si te-am crezut cu-adevarat/ Mi te-ai urcat in ultimul tramvai/ N-ai spus ca pleci . Si totusi ai plecat ! (Didina Tudor, antena3.ro)

Te pup, Maestre,/ Si barba ti-o mangai. (Danaa, antena3.ro)

Unde pleci tu tatal nostru?/ Cui ne lasi in vremi de ciuma? (oligoness, antena3.ro)

Există o opinie larg răspândită, exprimată în rimă când mai împerecheată când mai alandala, că Adrian Păunescu a suferit mult în timpul vieţii:

Stim ca au fost perioade/ Cand a fost marginalizat/ Si vedeam ca-i nedreptate/Ca de mult el a oftat.!….Boala si cu suferinta/ Tot timpul l-au macinat/ In spitalul din Floreasca/ Inima n-a mai pulsat (valentin budau, realitatea.net)

Tu ai crescut printre celesti/ Cu gandul la poporul tau cel mare/ Cu o boala grea ,istovitoare/ Te-ai stins incet de pe picioare (Nemuritorul, stirileprotv.ro)

Caci nu e bine sa iubesti prea mult,/ Si nici sa suferi pentru fiecare,/ De-aceea Dumezeu cand te-a vazut,/ In casa lui, El ti-a facut chemare. (Vanca Angela, antena3.ro)

Dacă era firesc ca poetul să fie perceput ca Om şi supraom şi Om, autorul anonim îl plasează şi în regnul animal, într-un rol cu totul inedit faţă de cel în care era distribuit în timpul vieţii:

Dar eu tot cred ca, astazi, oarecum, Te-ai grabit/Sa aplici vechea pilda, cea cu mielul jertfit.(mariana c., realitatea.net)

La sfârşit, rămâne întrebarea fără speranţă: Cine va fi în stare să-i ia locul? Cine va face lucrurile esenţiale pentru omul de rând, pe care le făcea Adrian Păunescu:

Cine o sa ne-ncante/ Cine o sa ne-ndrume/ Cine o sa ne mai poarte/ Pe culmile strabune (stefan dimieru, realitatea.net)

Adio patrioti cu suflet mare,/ De azi,cultura nu mai e valoare / Adio cultura ,adio bun-simt,/ Adrian Paunescu e acum printre sfinti  (Cristina, antena3.ro)

Ca în cazul tuturor marilor oameni, contestaţi şi adulaţi deopotrivă, dispariţia aduce cu sine şi jubilaţia sau comentariul rece din partea unora, şi tot în versuri:

Iata ! Vine-ncet in ATI/ In halatul lui scrobit/ Branisteanu si ai lui/ Si de gat cu stetoscopul/ Sta acum pe loc sa vada/ De e mort sau viu poetul …  S-otaraste rau doctorul/ Pentru Marele Poet/ – ” Am inebunit de tot ” / Caut sa-l scot din fibrilatii/ Si … Nu pot !… Nu pot !… Nu pot ! (Kermit, evz.ro)

Paunescu a murit/ Si va fi inlocuit/ Dumnezeu a vrut asa / Tot El se va ocupa de asta !/ Nimeni nu e de neinlocuit/ Multi altii se vor ridica/ Pe locul ramas golit ! (Ionel, evz.ro)

În fine, mai sunt cei care caută să depăşească starea de dezolare, care vor să facă ceva pentru memoria defunctului, şi o spun chiar dacă nu o fac cu rimă:

PAUNESCU, MEMBRU AL ACADEMIEI SI PROPUS PT PREMIUL NOBEL PT LITERATURA SI PT. PACE:,….SA FIE PACE IN LUME, SA FIE PACE PE PAMINT, PACE, PACE, PACE PE PAMINT.(florinN, gandul.info)

Se mai poate remarca  în studiul T.I.:

- Cel mai puţin corupte state sunt, în ordine, Danemarca, Noua Zeelandă şi Singapore. Urmează două ţări scandinave, Suedia şi Finlanda.

- În Uniunea Europeană, mai corupte decât România par a fi Bulgaria, poziţia 73 şi Grecia (78).

- România are coeficientul 3.7 (pe o scală de la 1 la 10, cele mai apropiate de 10 fiind şi cele mai “curate”). În anii anteriori a avut 3.8 (în 2009 şi 2008), 3.7 (în 2007 şi 2006), 3 (în 2005), 2.9 (în 2004), 2.8 (în 2003), 2.6 (în 2002), 2.8 (în 2001 şi 2000). Cu alte cuvinte, România are un indice mai scăzut faţă de anul precendent, pentru prima oară după anul 2002, în timpul guvernării Năstase.

- Mai puţin corupte decât România sunt percepute Botswana (locul 33), Seychelles (49), Namibia (56), Rwanda (66).

- Prima ţară latină din clasament este Chile, poziţia 21, urmată de Uruguay (24). Paraguayul este în partea cealaltă a clasamentului (locul 146), având cel mai corupt sistem din America de Sud.

- Rusia este una dintre ţările cu corupţia cea mai mare: ocupă locul 154 printre cele 178 de state evaluate.

- De la coadă la cap, topul arată aşa: Somalia, Myanmar – fostă Birmanie sau Burma, aflată sub dictatura unei junte militare şi sub embargoul SUA – Afganistan şi Irak. Vin la rând alte două state cu regimuri autoritariste, Uzbekistan – condus de 22 de ani de Islam Karimov – şi Turkmenistan – ţară cu partid unic, în care fostul lider dezaxat Saparmurat Niazov a fost înlocuit de Berdimuhamedov, un personaj cu doar puţin mai multă preocupare pentru drepturile omului decât predecesorul său.

Indexul corupţiei percepute este realizat de organizaţia Transparency International în fiecare an, începând cu 1995.

Fără să se congestioneze, primarul sectorului 4 şi-a anunţat mai întâi sprijinul pentru Liliana Mincă.
Teo Trandafir i-a făcut o vizită lui Piedone, ocazie cu care s-a prins cu el în poză. La o săptămână, imaginea a devenit fluturaş electoral, cu mesajul sugerat eu şi bufleiul ne zâmbim, nu avem rost de pricină, chiar dacă nu suntem din acelaşi partid, deci cu mine deputat va fi armonie în colegiul 19.

Că Teo a fost înghesuită între Mincă şi turbincă nu i-a plăcut suspusei lui Voiculescu-Felix, aşa că a luat în braţe cât a putut din colegul de partid, pentru o poză mai convingătoare, în care ar vrea să spună că ea este mai susţinută. Cum Piedone e irezistibil de fel, impresia este că doar sfâşitul campaniei electorale a păstrat filmul în nota audienţei generale.

Pe lângă Vanghelie, Piedone poate părea unora un tip seducător, dar trebuie amintit că proaspătul furnizor de legitimitate populară
- este traseist politic: a trecut prin cel puţin patru formaţiuni – PSD, Blocul Naţional Democrat (partid al sindicaliştilor din BNS, pentru care Piedone a şi candidat la Primăria Generală), PNŢCD şi acum este vicepreşedinte al Partidului Conservator-Felix.
- are antecedente de infractor: la 38 de ani, a obţinut fraudulos o casă destinată tinerilor de până în 35 de ani, pe care, ilegal, a vândut-o; şi-a luat viză de flotant în Argeş, pe când era consilier local la sectorul 6 (deşi legea nu îi permitea) ca să obţină, tot fraudulos, carnetul de şofer pentru toate categoriile de autovehicule, într-o singură zi
- este precar alfabetizat, cum se poate vedea din următoarea sa declaraţie, adresată fostului primar Inimăroiu; tot el scria în declaraţia de avere că dispune de un teren intraviran, pe care îl evalua în metri cubi

Dar o ştire cu Mincă, în campanie electorală, s-a putut vedea chiar duminică la prânz, pe postul Antena 3, al patronului său politic Dan Voiculescu-Felix.

Acelaşi mod scindat de a pune problema se găseşte şi în felul în care Mincă şi-a început campania, punând în cutiile poştale ale locuitorilor din colegiul 19 fluturaşii din fotografia de mai jos. Cel din stânga se vrea adus de lumina Învierii, se reculege cu evlavie şi clipeşte a blândeţe. Cel din dreapta înjură de se îneacă. Liliana Mincă şi echipa sa nu s-au străduit astfel nici măcar să salveze aparenţele căci o regulă elementară cere ca acţiunea electorală pozitivă să fie cu totul despărţită de cea negativă, adică să ajungă la alegător pe canale diferite, la momente şi în circumstanţe diferite şi să pară că vine de la emiţători distincţi. Cum mesajul pozitiv este unul religios, era cu atât mai important ca această regulă să fie respectată.

Fotografia următoare lămureşte şi acuzele de furt de slogan şi de culori, cu care purtătorul de cuvânt al lui Teo, Cristian Preda, a încărcat-o pe Liliana Mincă, ale cărei mesaje electorale au apărut cam la o săptămână după cele ale candidatei PDL.

Teodora Trandafir, din partea PDL, şi Liliana Mincă, membră a Partidului Conservator-Felix şi susţinută de PSD şi de PNL, candidează pentru postul de deputat în colegiul electoral 19 (acoperă o parte a sectorului 4 din Bucureşti), devenit vacant prin numirea Danielei Popa la conducerea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Alegerile vor fi pe 25 aprilie.

Într-un interviu pe care i l-am luat în 2005, pentru prestigiosul ziar Vântul (a avut vreo 12 apariţii), Victor Ponta îşi mărturisea preferinţele pentru scutul antiamerican antiracheta.

Azi, într-un dialog cu cititorii Hotnews.ro, Ponta a disimulat o mică iubire faţă de SUA.

Dintr-o asemenea listă ţi-ar sări în ochi câteva trupe care au început războiul psihologic cu adversarele încă din momentul în care s-au înscris în campionat. Descoperi că există Stăruinţa Baia şi speri ca jucatorii de aici să nu sufere toţi de prostată, SC Plosca, în mod clar o echipă de învingători, Voinţa Mailat – probabil că teamul n-ar fi bine primit în cantonament în Italia – sau Atletic Orbeasca, despre ai cărei jucători bănuiești că aleargă ca chiorii.

O să zică cititorul: Dar ce spui de Ambianţa Valea Ciorii? Spunem că nu mai există. În schimb, se ridică ameninţător din categoria Onoare a judeţului Ialomiţa Viitorul Valea Ciorii. Aşa mai dai şi peste Unirea General Berthelot, despre care, până să aflăm că este din Hunedoara, am crezut ca e formaţia unor băieţi care locuiesc între Calea Victoriei şi Casa Radio.

Continuând investigaţia te vor marca în aceeaşi măsură şi câteva formulări cu parfum oximoronic: Avântul Pietroi, Avântul Codăeşti (un amestec de elan şi codire), Juventus Mărăcineni (tinereţe și degradare), Gloria Bobota (doar un tip trecut prin viaţă putea să facă alăturarea care să sugereze că vorbirea în bobote aduce glorie) sau Tricolorul Gălbinaşi (numai oameni de nuanță).

Şi când românul nu-ţi mai este simpatic, caută numele altor echipe de fotbal din eșaloanele inferioare şi-l vei privi din nou cu afecţiune. O să afli grupări care se cheamă Recolta Urzicuţa ori Tineretul Nasturelu (pentru delicaţi), Pobeda Dudeştii Vechi (este felul unor nostalgici de a striga “Victorie”), Tineretul Ciolăneşti, Băştinaşii Suciu de Sus (deci nu sunt veneticii din Suciu de Sus, ci ceilalți, băștinașii), Nova Mama Mia Becicherecul Mic, Ambianţa Jilavele sau Ştiinţa Poarta Albă (aici e ambiguu: ştiinta gardienilor ori a deţinuţilor?)

Te gândeşti că unele asociaţii sportive au angajat titraţi în ştiinţe umaniste ca să-şi creeze un brand cu rezonanţa. Fie filosofi stoici, pentru că cine altcineva ar fi inventat numele Libertatea Sălcioara (de câte ori nu s-a spus că gustul libertăţii este sălciu?), Victoria Amara, Speranţa Plumbuita, Viitorul Ruginoasa, Victoria Cumpăna (gândire de sceptic autentic), fie poeţi care au născocit Intim Valea Dulce, Narcisa Sălaşu de Sus (nu-s cam porno-aluzive!?), Tinereţea Izvoarelor sau FC Argeş Primăvara, fie vreun exeget de-al lui Marin Preda care a ales fără să ezite Moromeţii Siliştea Gumeşti.

Foarte multe sunt echipele care poartă numele unui club european cu rezonanţă, probabil în speranţa ascunsă că odată vor ajunge să joace la nivel înalt. Cea mai spectaculoasă ni se pare de departe titulatura Deportivo La Coruia (după Deportivo la Coruña!), din Maramureş, dar te agaţă şi denumirile Croaţia Clocotici, Ajax Piteşti, Ajax Dobroteşti, Sporting Tecuci, Atletico Mădăraş, Partizan Satu Mare, Inter Suteşti, Iuventus Raduleşti, ca să se deosebească de zecile de formaţii româneşti cu numele Juventus, Juve Fălticeni, Auxerre Lugoj, Spartac Poşta Câlnău, Sparta Techirghiol ori Real Alba Iulia (parcă-i slogan la un detergent).

Evident că în cazul multora este vorba de alăturarea dintre sponsor şi toponim: Cariocas Constanţa, Players Slobozia, Spartacus Iazu, Calcio Năeni, Pressing Brăila, Piovra Lapuşata, Beirut Siliştea (!), Area Bulls Preajba, Dallas Dalci, aflată în serie cu Ad Mediam Mehadia, sau Rio Samba Rădoieşti.

Remarci apoi teamurile cu nume redundante, ieşite din combinaţii de firme cu localităţi: Bujorul Tg. Bujor, Lăpuşul Tg Lăpuş, Spriana Baia Sprie, Dorna Vatra Dornei, Paulişana Păuliş, Faurul Făureşti, Berzobis Berzobia, care s-ar putea întâlni într-un amical cu Rozalina Rozavlea, dacă cele două grupări ar afla reciproc de existenţa celeilalte, Zimbrul Zimbreasca şi minunata Vulturul Vulturești.

Despre alte echipe e puţin probabil să-ţi dai seama că sunt româneşti. Ne referim la Nera Bozovici, Spartak Gotlob, Cereanim Smeeni, AS Ramna, Regiana Cefa şi Millenium Giarmata.

Dar să nu încheiem fără să zicem ceva despre zoologia fotbalităţii căci chiar există o faună bogată în diviziile noastre inferioare (nicio aluzie la suporteri): Pescăruşul Sarichioi şi Pescăruşul Gârliciu, ultimul fiind din Constanţa şi jucând în grupă cu Viitorul Vulturu. Ar mai fi Voinţa Coţofenii din Dos, Leii Tritenii de Jos, C.S. Leu şi Speranţa Şopârliţa, ai cărei fani ar fi fost mulţi români, înainte de `89, dacă s-ar fi ştiut de echipa asta. Dar toate grupările menţionate aici trebuie să joace prudent când vor înfrunta Avântul Vânători sau Ştiinţa Toreador Laloşu.

Pentru că la congresele PDL nu ne-a trecut prin cap că într-o zi vom avea nevoie de poza lui Gheorghe Roman, a trebuit să-i luăm acum fotografia de pe site-ul cdep.ro

Deşi nefrecventat de telefoanele ziariştilor – cum să-i ceri o părere, despre orice, lui Gheorghe Roman? – alesul pe liste nu a părut luat prin surprindere când a fost întrebat cum poate explica textul copiat şi depus la Cameră ca declaraţie politică proprie.
Fără pic de trac, dacul Roman, cu tupeul chelnerului care din piruete şi menuete ale degetelor plimbate pe notă îţi arată că doi cu doi fac şase, le-a zis jurnaliştilor care l-au sunat că e vorba doar despre o coincidenţă.

Pentru că a fost prea nonşalant în furt, am bănuit că are oarece rutină în soiul acesta de activitate, aşa că l-am căutat şi la celelate cinci intervenţii care apar în dreptul numelui său, de la debutul mandatului în decembrie 2008. Într-una îi ia apărarea însărcinatei penal Monica Iacob Ridzi, în alta depunde jurământul, două sunt interpelări cu mesaje ale celor din circumscripţia sa, iar a cincea se cheamă tot plagiat.

Astfel, declaraţia din 12 mai 2009, despre implicaţiile impozitului forfetar, este luată întru totul de pe blogul Andreei Paul, fără să menţioneze acest lucru (clic pe imaginile de mai jos).  N-a copiat însă toate argumentele doamnei, precum elevul care se ştie tăntălău şi i-e teamă ca prea multă cunoaştere etalată i-ar putea da de gol hoţomănia.

În prezentarea şi CV-ul deputatului se observă că insul plătit să legifereze pentru o ţară îşi ascunde patru ani din biografie, între 1990-1994, de la terminarea liceului până la începerea facultăţii, şi că, deşi membru al grupurilor de prietenie cu două ţări din America Latină, vorbeşte şi pricepe – în afară de dialectul sibian -, doar engleza de nivel, zice el, mediu. În plus ţine să menţioneze talentul de a scrie în Word, fără să dea detalii despre cât de abil stăpâneşte opţiunile cut-copy-paste.