Dreapta câștigă în Chile, prima oară de la căderea lui Pinochet

După alegerile de duminică, în “țara inventată”, a lui Isabel Allende, va fi un un al doilea tur al prezidențialelor, pe 17 ianuarie. Se confruntă doi candidați ale căror personalităţi au în comun cam cât au Băsescu și Geoană. Favorit este Sebastian Piñera. Om chivernisit – pe locul 701, în topul Forbes, al celor mai bogați oameni de pe planetă, cu o avere de un miliard de dolari -, el a obținut peste 44% din voturi. Contracandidatul său, susținut și de unul dintre frații lui Piñera, se numește Eduardo Frei Ruiz-Tagle, a adunat 29% din voturi și zice despre sine că e un personaj plictisitor și fără carismă.

De la stânga la dreapta, finaliştii alegerilor prezidenţiale din Chile: Eduardo Frei (inginer, 67 de ani, fost preşedinte, susţinut de o coaliţie de centru-stânga) şi Sebastian Piñera (60 de ani, om de afaceri, miliardar, candidatul alianţei de centru-dreapta)

În Chile, preşedintele este şi şeful guvernului, dar mandatul său suferă de o rară instabilitate, ca formă. În ultimele trei decenii, lungimea acestuia a avut opt ani, apoi patru, șase, iar acum din nou patru ani, fără posibilitatea realegerii imediate. De aceea, actualul șef al statului, Michelle Bachelet, deşi aflată o cotă înaltă de popularitate, l-a lăsat în locul său, să candideze din partea alianţei de centru-stânga – Concertación-, pe Eduardo Frei, care are deja un mandat de președinte, între 1994 și 2000. Probabil că în campania electorală de peste patru ani, chilienii vor auzi din nou Bachelet.

Precum românii se raportează la Ceaușescu și la continuatorii săi ideologici, candidaţii sunt evaluaţi în funcţie de cum se raportează la fosta dictatură de dreapta, a generalului Augusto Pinochet.

Pe 11 septembrie 1973, o lovitură de stat militară ducea la moartea președintelui socialist Salvador Allende şi la instalarea lui Pinochet în fruntea statului. Domnia sa a durat până pe 14 decembrie 1989, când a pierdut președinția, la singurele alegeri prezidențiale libere pe care le-a organizat. Deși a asigurat stabilitate și creștere economică pentru Chile, regimului militar i se impută mii de crime și peste o sută de mii de cazuri de tortură și de internări forțate. În ceea ce-l priveşte pe Frei, acesta nu doar că este opozant firesc, ideologic, al fostului dictator, dar îl condamnă şi pentru asasinarea tatălui său, Eduardo Frei Montalva, el însuşi fost preşedinte înaintea lui Allende. Piñera, de asemenea, a luat distanţă faţă de regimul criminal şi, deşi în prezent aliat cu foştii pinochetişti, aminteşte că a acţionat public împotriva rămânerii la putere a generalului.

Al treilea în alegerile de ieri s-a clasat un cineast de 36 de ani,  Marco Enríque-Ominami, candidat independent. Fost membru al unui partid de stânga, el a declarat că nu poate sprijini niciun finalist deoarece nu este depozitarul voturilor primite. Pe al patrulea şi ultimul loc, ales de 6% dintre chilieni, se găseşte reprezentantul unei largi coaliţii de formaţiuni marxiste, cu nostalgii pentru vremea preşedinţiei lui Allende.

Chile se defineşte drept o ţară tricontinentală – pentru că s-ar întinde, susţin chilienii, în America de Sud, Oceania şi Antarctida -, are o suprafaţă de peste trei ori mai mare decât a României, la o populaţie de 16,6 milioane de locuitori, iar produsul intern brut pe cap de locuitor, în 2008, a fost de 14.900 de dolari, faţă de 12.200 de dolari, al ţării noastre.

Fotografiile articolului: wikipedia.org. Harta: Google Maps