Noi meserii te aşteaptă

Din iulie anul trecut, mentor este o meserie cinstită, ca oricare alta, conform unui ordin al ministrului Muncii de atunci, actorul de webcam Paul Pacuraru (o mai fi ocupaţia asta în nomenclator?). Este deci momentul ca şi Gregoria Bivolaru să primească o carte de muncă.

Probabil că doar acelaşi fost ministru şi încă vreo câţiva angajaţi de-ai săi ştiu că, în martie 2008, în România a fost înregistratată una dintre cele mai incitante meserii care pot exista pe lumea asta: docher armator!… Am crezut că este vorba despre proprietari excentrici de nave, care din când în când se apucă să hămălească. După o lună însă, un alt ordin de ministru înlocuia această ocupaţie cu una cu ceva mai banală: docher amarator.

Tot din martie, există şi prinzători de câini, o formulare care nu face decât să se alinieze limbajului corect politic, după ce câinii maidanezi deveniseră de ceva vreme “comunitari”. De asemenea, găsim casier metrou, care, e clar, nu poate fi orice casier, ci necesită o pregătire specială, nursă de psihiatrie, un cadru medical care avea o jenă să-şi mai spună asistentă, aşa cum cu câţiva ani înainte apăruse ranger, probabil la cererea unor pădurari care se îmbrăcau precum Chuck Norris, sau videojokey, căci prezentatori de televiziune puteau fi doar nişte tacâmuri de vârsta a treia.

Mergând la un ordin de ministru anterior, afli că a apărut ocupaţia numită lenjereasă de hotel (un bărbat nu poate să facă treaba asta?), ghid de animaţie, probabil un tip vioi care îi invaţă pe turişti cum să danseze limbo, mamoş porcine – Hai, Aristito, hai scroafa tatii, respiră! când eu îţi ziceam să nu umbli cu porcu` ăla, dar lasă că trece şi asta; hai, respiră şi împinge! -, ucenic – Ce vrei să te faci când vei fi mare? – Ucenic, mămico.

Din 2005, cu o meserie-brăţară-de-aur ca atare recunoscută s-au ales şi crescătorii de melci, care n-or fi vrut să fie puşi la grămadă cu îngrijitorii de limacşi.

Mai remarci că sunt numeroase joburi practicate pe scară largă, ceea ce a impus automat introducerea lor în catalogul ocupaţiilor: ghid de turism ecvestru – să nu-l încurci cu ghizii de turism pe cămile -, instructor de tir, care nu face aceeaşi treabă cu cea pe care o execută supraveghetorul în poligonul de tir sau cel de mediator social. Despre ultimul bănuim că are o meserie dură, care îl solicită să împace guvernul cu sindicatele, clanurile de romulani din Craiova sau familia Moculescu. Există însă şi mediatorul sanitar, dar nu ştim dacă este cel care se roagă de tine să te speli şi să ridici capacul in toaletele publice ori unul care a încercat să îmbuneze victimele lui Ciomu.

Şi cum să închei lista fără să pui deoparte câteva denumiri simpatice, cu care ai seduce pe oricine daca le-ai avea la CV? Ne gândim la clasificatorul de carcase, la tehnicianul preţ revenire, la dealerul sef, una şi aceeaşi ocupaţie cu cea de arbitragist de bancă, la părintele social, dar mai ales la formatorul de formatori, un fel de băiat de băiat printre formatori.

Ordinele Ministrului Muncii la care am făcut referire se găsesc aici.