Petrăchioaia – confruntarea finală

Petrăchioaia se află la 21 de kilometri de Bucureşti, trecând prin Voluntari şi Afumaţi. Este o comună cu patru sate şi cu circa trei mii de locuitori. În turul al doilea pentru alegerea primarului s-au luptat două tabere aparent ireconciliabile, cea a primarului PD-L Ştefan Stanciu şi cea a viceprimarului PNL Mihai Dobre.

La ora şapte fără puţin, câteva zeci de alegători formaseră coadă în faţa secţiei de votare nr. 1. Poliţiştii comunitari încercau să ţină sub control multimea de afară. Mulţimea din sală era ceva mai ordonată, dar părea la fel de tensionată. Îi zicem mulţime pentru că la acea oră erau deja prezenţi în secţie şapte observatori – şase de la dubiosul ONG Millenium Human Rights -, cei şapte membri ai comisiei, trei ai comisiei electorale de circumscripţie şi un poliţist. Deci în total, 18! Spaţiu în secţie, berechet: vreo 40 de metri pătrați. Aerul nu prea era la discreţie.

Începe votarea, lumea se mai încinge puţin, dar neliniştile se păstrează în limite rezonabile: băi, hăi, huoo etc. În jur de ora 7, apare în fruntea cozii o mireasă. După ce a dansat găina, zdrăngănita, învârtita şi horita, proaspăta doamna a venit direct la vot. Nicio şansă însă să pună ștampila pentru că mulţimea, ajunsă la suta de persoane, o trimite sa joace şi cearşaful cu pătura, recte la culcare, dacă nu vrea să stea la rând ca tot nuntașul.

Pe la opt şi jumătate, organizaţia neguvernamentală pomenită suplimentează forţele de observatori. Pe lângă cei şase matinali, mai apare o domnişoară însoţită de trei „vandami”. Îi întrebăm pe băieţi, genul “uită-te, mamă, la mine, numai muşchi si vitamine”, ce ONG reprezintă. Unul se concentrează și zice calm: Cred că LADO. Pe aproape: erau de la acelaşi Millenium Human Rights. De altfel, nici câtorva dintre ceilalţi şase nu le era prea clar cine i-a trimis. E drept că organizația are şi un nume mai puţin folosit la Petrăchioaia.

Şirul de oameni se îngroaşă şi se lungeşte. La ora 11, coada are peste 150 de petrăchioieni. Vrem să aflăm de unde ambiţia să voteze și îi întrebăm pe pensionarii care și-au lăsat rând: Au venit acum toţi că data trecută n-au apucat până seara. Ei, e bine aşa cum e acum, e liniște. În turul 1, a fost nebunie. A ieşit unu` pe geam că nu mai era loc de lume pe uşă. Pe lângă grup trece candidatul liberal al locului. Omul salută, alegătorii pun problema direct: Domnu` vice, nu luaţi neşte coniac sa avem şi noi ce face până ne vine rându`? - Mai pe seară, mai pe seară, dupa vot, le inhibă setea domnu` vice.

Aspiranţii la funcţia de şef al comunei sunt mai conştiincioşi decât oricare alt observator şi aproape că nu au părăsit secţia de vot, fără să schimbe o vorbă între ei. Prin faţa lor s-au perindat cam 80% dintre alegatorii înscrişi pe liste: entuziaşti, abulici, viguroşi, caşetici, palavragii şi discreţi, tineri, dar mai ales vârstnici, unii doar puţin mai mobili decât Stephen Hawking. Lumea ridică vocea numai atunci cand şefa secţiei de votare respinge tenace mai toate solicitările ca alegătorii firavi să fie însoţiţi în cabina de vot.  Tot şefa  rezolva  prompt situaţiile delicate: Tataie, în tuş se înmoaie ştampila, nu mâneru`, nu lemnu`.

Până la ora şase seara, coada s-a risipit şi remarcabilă a mai fost doar prezenţa la intrarea în secţia de vot a şmecherului de proximitate Florentin Pandele, primarul PSD din Voluntari. Dupa o tacla amical-conspirativă cu candidatul Stancu de la PD-L şi cu susţinătorii acestuia, Pandele şi-a văzut de drum.

Urnele se închid. La televizor se anunţă rezultatul alegerilor din Bucureşti. Stanciu de la PD-L aude că a câştigat Oprescu şi apreciază: Lasă că-i bine.

Înainte de încheierea numărătorii, numeroşii “observatori” constată că teancul cu voturile primarului Stanciu este mai consistent decât cel al lui Dobre. Prin telefonul mobil este anunțat succesul. Cum ar spune gazetarul român, s-a declanșat fiesta: manele, chiote și ceva petarde au marcat victoria primarului în functie, după o așteptare de vreo două ore și jumătate.

Cât despre Millenium Human Rights, are un şef care a dansat cândva cu Partidul Conservator, iar acum este alături de candidatul care scrie istorie, dar se pricepe mai puţin la geometrie, Sorin Oprescu (autostrada suspendată o duc pe rază nu pe diametru). Ba o vorbă zice că soţia lui Mircea Geoană ar fi capul care stă la umbră, al organizaţiei cu nume atat de complicat pentru observatorii pe care îi acreditează.