Soţia ministrului de externe comentează chestiuni interne

De câteva zile, Mariana, soţia lui Cristian Diaconescu, răspunde articolelor în care s-a scris despre relaţia soţului său cu prezentatoarea Realităţii TV Cristina Şincai.

Nu e clar de ce a simţit nevoia să pornească această campanie. Nimeni nu s-a indignat, nimeni nu l-a condamnat pe Cristian Diaconescu, iar povestea, cât se poate de credibilă, aproape că dispăruse din atenţia publică: fie pentru că ministrul de Externe este un personaj civilizat, fie pentru că agenda publică era încărcată cu altele (arestări, revolta din Basarabia), fie pentru că, pur şi simplu, astfel de situaţii sunt tot mai mult considerate ceea ce reprezintă de fapt, chestiuni care privesc doar familiile celor implicaţi.

Însă Mariana Diaconescu nu vrea să lase lucrurile aşa cum sunt şi răspunde articolelor de pe internet. O face stângaci, neconvingător şi cu umor involuntar.

Citindu-i mesajul de mai jos, ţi-aduci aminte doar că în urmă cu un an, pe când doamna era cercetată de Direcţia Naţională Anticorupţie, actualul ministru de Externe i-a fost şi el alături şi a intrat într-un soi de grevă politică, dându-şi demisia din toate funcţiile din PSD.

Ma numesc Mariana Diaconescu si sunt sotia ministrului de externe, Cristian Diaconescu. Imi permit sa va scriu in speranta ca cele ce vi le voi spune vor fi transmise de Dvs. si restului colegilor din media preocupati de acest subiect. Din pacate m-am gandit destul de tarziu ca as putea sa restabilesc adevarul lasand un comentariu la aceasta „stire”. O cunosc pe doamna Cristina Sincai de foarte multa vreme. As putea spune ca suntem chiar amice. In ziua aceea, eu i-am rugat pe sotul meu si pe Cristina (cu care nu ma intalnisem de ceva vreme ) sa ne intalnim toti trei la acel restaurant pentru ca mie imi place foarte mult mancarea chinezeasca si doream sa mai schimbam cateva vorbe. In programul meu a aparut ceva neprevazut si nu am mai putut veni la restaurant. L-am sunat pe sotul meu care deja se intalnise cu Cristina si cu care era, in masina, in fata restaurantului. Auzind ca nu mai pot veni la restaurant, sotul meu a propus sa ne vedem totusi, mai tarziu, intr-un bloc de pe Aleea Circului in care doream sa inchiriem un nou spatiu pentru biroul senatorial. Va rog sa verificati ca acel bloc se afla in colegiul in care sotul meu este senator. Stiind cat de mult imi place mancarea chinezeasca s-a hotarat totusi sa o cumpere la pachet in speranta ca vom putea sa o gustam impreuna cu Cristina. Ajunsi in Aleea Circului, Cristina a coborat si a intrat in bloc, iar sotul meu m-a mai asteptat pe mine cateva minute. Vazand ca nu vin a intrat si el in bloc. Eu am sosit dupa un sfert de ora, dar nefiind o persoana publica colegii Dvs. fotoreporteri nu m-au fotografiat. M-am bucurat ca am revazut-o pe Cristina si totodata m-am bucurat inca o data de deliciile mancarii chinezesti. Sper din tot sufletul ca veti lasa acest comentariu sa apara si il veti transmite tuturor colegilor Dvs. V-as fi deosebit de recunoscatoare daca veti face acest lucru. In final doresc sa va spun ca eu si sotul meu am fost colegi de liceu, ca am stat in aceeasi banca si ca suntem casatoriti de 27 de ani, ca avem o fiica minunata si ca nimic, dar absolut nimic din tot ce se poate intampla unui om cum este sotul meu nu va rupe relatia minunata pe care o avem de o viata. In speranta ca nu v-am plictisit va doresc un Paste fericit si multa fericire Dvs. si familiilor Dvs. PS Imi pare rau ca Alin (purtatorul de cuvant) nu a vorbit si cu mine.