Cu patru ani în urmă, în revista 22 a fost publicat un text despre un român care ar fi obţinut premiul Nobel pentru pace. Deunăzi, Antena 3 a furat informaţia şi a schimbat ordinea datelor, fără să citeze sursa. Hoţomănia devine evidentă prin parcurgerea celor două texte. Ulterior, subiectul a fost luat de Evenimentul zilei, Adevărul, Ziua şi de alţii. Vestea proastă pentru aceste publicaţii este că articolul din “22″ e fantezist şi are la bază o idee aberantă.

Antena 3 nu doar că a furat ştirea din revista 22, dar se laudă şi că este un material care îi aparţine în exclusivitate.

Pe scurt, ca într-un banc de pe vremea lui Ceauşescu, în articolele pomenite se zice că un român, Ioan Moraru, un american şi un rus au înfiinţat organizaţia Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear (în engleză, cu sigla IPPNW). În 1985, IPPNW a primit premiul Nobel pentru pace. Conform revistei 22 şi Antenei 3, Moraru ar fi ridicat personal premiul de la Oslo. Concluzia ziariştilor cu aplecare spre confabulaţie este că un român-român, nu dintre cei plecaţi aiurea, are Nobelul pentru pace în buzunar.

Ne lămurim însă că avem de-a face cu o succesiune de aiureli după ce intrăm pe site-ul organizaţiei menţionate. Aici vedem că:

- Nu apare absolut nicăieri numele medicului român, ceea ce te face să te gândeşti că era unul dintre membrii IPPNW şi nimic mai mult.
- Cei doi fondatori menţionaţi sunt un rus şi un american.
- Premiul a fost înmânat rusului şi americanului (comitetul Nobel ne-a confirmat într-un e-mail aceste lucruri)

În plus, nicăieri pe internet numele lui Ioan Moraru nu este alăturat organizaţiei, cu excepţia câtorva pagini în limba română, site-uri ce par să-şi fi cules informaţia dintr-o sursă comună. Presupunând că vreo conspiraţie universală l-a radiat pe medicul român din memoria spaţiului virtual, faptul că o organizaţie a primit Nobelul nu înseamnă că fiecare membru al său poate să-şi treacă înalta distincţie în CV, ca pe o izbândă personală. Căci au mai fost laureate Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi, Amensty International, Crucea Roşie etc., dar sutele de mii de activiști ai acestor organizaţii nu sunt deținători propriu-ziși ai premiului.

Citarea sursei nu permite şi copierea ad-litteram a unei ştiri, dar la Ziua e o practică pasabilă. Dacă cititorii ar şti, poate că s-ar întreba de ce să mai ajungă pe site-ul ziarului, când pot să meargă la sursă.

Şi Adevărul a furat, cu oarece jenă, ce-i drept, plasând aceste paragrafe la finalul unui articol despre Nobelul acordat lui Obama.

Spre deosebire de celelalte publicaţii, Evenimentul zilei nu a furat articolul, ci doar subiectul. A făcut mai puţine greşeli, dar a colportat trăsnaia cum că un român a primit Nobelul pentru pace.

Difuzarea unei informaţii preluate impune citarea sursei originare. Dar ce faci când sursa nu este credibilă? În cazul de faţă, realitatea.net a dat o ştire năucitoare lansată pe blogul lui Vlad Roşca, fost ministru ţărănist în guvernarea Convenţiei Democrate, 1996-2000. În prezent, Roşca este membru PNL şi susţinător declarat al lui Crin Antonescu, contracandidat al lui Traian Băsescu.

De fapt, pe site-ul inpolitics.ro nu se arată nimic, ci sunt copiate vorbele într-o doară ale unui personaj oarecare.

Realitatea.net a vrut să difuzeze această informaţie, dar pentru a nu i se lipi eticheta de mediu de presă neserios, ce propagă zvonistica partizană, a aşteptat ca istoria să apară într-o altă publicaţie, care susţine că este nepartinică, pe nume inpolitics.ro (actualizare 18 nov.2009: vezi mai multe aici despre inpolitics.ro). Odată ce această pagină a publicat rătăcirile liberalului Vlad Roşca, Realitatea.net a preluat ştirea fără însă a cita sursa primară, ci pe cea considerată neutră şi deci mai credibilă. În alte cazuri, filtrul preferat pentru “a onorabiliza” o ştire a fost NewsIn, agenţia trustului Realitatea-Caţavencu.

Cu alte cuvinte, dacă vrem să preluăm o informaţie, dar nu ne place să cităm sursa, fie pentru că ne este concurentă, fie că nu este credibilă, aşteptăm publicarea ei de către o terţă parte, care nu ne este concurentă, şi o difuzăm citând în primul rând acest intermediar.

Acelaşi tip de viclenie neobrăzată l-am prezentat aici, cu referire la practicile din trustul lui Dan Voiculescu. În speţă, ziarul Cotidianul a scris despre un personaj, iar  Jurnalul Naţional a copiat ştirea, dar fără să facă trimitere la publicaţia din trustul rival, ci la o alta care la rândul ei plagiase Cotidianul.

Antena 3 recurge şi la alt mecanism, mai subtil, de înşelare a telespectatorilor. Cei prezentaţi în emisiuni drept analişti-comentatori sunt de fapt ziarişti plătiţi prin trustul de presă al lui Voiculescu. Diversele comentarii ale lui Radu Tudor, Andrei Bădin sau Bogdan Teodorescu apar pe ecran ca şi cum ar veni din partea unor voci neutre. Deoarece nu este credibilă pentru telespectatori plasarea pe burtieră a unui text precum X.Y,comentatorul/publicistul Antenei 3, crede că… etc., se scrie numele personajului care emite aserţiunea, personaj care seară de seară este prezentat cu neutralitate: analistul politic X.Y. Or analistul, prin definiţie, este un personaj care face analize, care evaluează echilibrat detaliul unui întreg. Scopul stratagemei este ca privitorul unei asemenea declaraţii să raţioneze în felul următor: Nu omul aflat în solda turnătorului Voiculescu ne spune aceste lucruri, ci un domn care face analiză politică, deci care are ca meserie obiectivitatea. Afirmaţia sa, livrată acum nouă pe ecran, nu poate fi decât una lipsită de parti-pris-uri.

Mai multe despre Vlad Roşca, aici.

Textul din Cotidianul le-a plăcut şi altora, care nu s-au mai concentrat pentru obţinerea de noi informaţii. Nici măcar pentru a reformula cele spuse aici.

Primul la copy-paste, pe 14 mai, a fost portalul Ziare.com.

Nu, la finalul articolului, nu se face trimitere la Cotidianul, cum era de aşteptat.

Şi Jurnalului Naţional din 14 mai îi place subiectul şi decupează câte ceva din el.

Nu se citează publicaţia orginară sau ziaristul care a muncit pentru obţinerea informaţiei, ci publicaţia online care l-a copiat, una care nu este concurentă Jurnalului Naţional.

În ziua de după alegeri, Evenimentul zilei vrea să lase impresia că se mişcă repede şi prezintă microbiografiile nou-aleşilor parlamentari europeni.

Dar de ce să compui când poţi să pui; de la alţii. Mai exact, Evenimentul Zilei din 8 iunie a copiat din Cotidianul.

Cei de la Ringier au fost mai leneşi decât alţii, recurgând la expresia pe un loc semieligibil.. se află Oana Antonescu, deşi beizadeaua era deja aleasă, la ora publicării articolului, deci nu se justifica folosirea prezentului şi nici eticheta “semieligibil”.

Pe lângă faptul că unii plagiază cum respiră, se remarcă formularea, care apare în toate publicaţiile citate, despre “CV-ul impresionant” al Oanei Antonescu.

CV-ul tinerei este aici, iar cine îl vede rămâne nedumerit cu privire la ce i-a impresionat pe ziarişti. Facultatea şi postuniversitara absolvite la particulara Nicolae Titulescu? Masterul obţinut la fabrica de diplome SNSPA? Diploma de la Institutul Diplomatic Român, primită în urma unor cursuri plătite, cu durata de nici jumătate de an? Ori diploma de la Universitatea din Birmingham, obţinută în urma unor cursuri înghesuite într-un anotimp?