Se mai poate remarca  în studiul T.I.:

- Cel mai puţin corupte state sunt, în ordine, Danemarca, Noua Zeelandă şi Singapore. Urmează două ţări scandinave, Suedia şi Finlanda.

- În Uniunea Europeană, mai corupte decât România par a fi Bulgaria, poziţia 73 şi Grecia (78).

- România are coeficientul 3.7 (pe o scală de la 1 la 10, cele mai apropiate de 10 fiind şi cele mai “curate”). În anii anteriori a avut 3.8 (în 2009 şi 2008), 3.7 (în 2007 şi 2006), 3 (în 2005), 2.9 (în 2004), 2.8 (în 2003), 2.6 (în 2002), 2.8 (în 2001 şi 2000). Cu alte cuvinte, România are un indice mai scăzut faţă de anul precendent, pentru prima oară după anul 2002, în timpul guvernării Năstase.

- Mai puţin corupte decât România sunt percepute Botswana (locul 33), Seychelles (49), Namibia (56), Rwanda (66).

- Prima ţară latină din clasament este Chile, poziţia 21, urmată de Uruguay (24). Paraguayul este în partea cealaltă a clasamentului (locul 146), având cel mai corupt sistem din America de Sud.

- Rusia este una dintre ţările cu corupţia cea mai mare: ocupă locul 154 printre cele 178 de state evaluate.

- De la coadă la cap, topul arată aşa: Somalia, Myanmar – fostă Birmanie sau Burma, aflată sub dictatura unei junte militare şi sub embargoul SUA – Afganistan şi Irak. Vin la rând alte două state cu regimuri autoritariste, Uzbekistan – condus de 22 de ani de Islam Karimov – şi Turkmenistan – ţară cu partid unic, în care fostul lider dezaxat Saparmurat Niazov a fost înlocuit de Berdimuhamedov, un personaj cu doar puţin mai multă preocupare pentru drepturile omului decât predecesorul său.

Indexul corupţiei percepute este realizat de organizaţia Transparency International în fiecare an, începând cu 1995.

În prima zi lucrătoare a acestui an, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, alături de restul membrilor cabinetului, își publica declarația de avere.

Declarația lui Nemirschi din 5 ianuarie 2009. Scria că deține doar un apartament în Constanța.

După ce presa a arătat că deține și o casă la Topalu, nedeclarată, pe 15 iunie 2009, Nemirschi a adăugat-o în noua declarație de avere, spunând despre imobil că este în curs de construire.

În declarația completată pe 15 iunie, Nicolae Nemirschi spunea că are o casă în construcție la Topalu.

Din nou demnitarul minte: în numărul din 8 iulie al Academiei Cațavencu sunt publicate poze cu casa bună de locuit a ministrului Nemirschi și sunt citați localnici care afirmă că acolo a fost organizat și un chef de revelion, cu ștabii din PSD ai Constanței, la sfârșitul anului 2007. Multă inocenţă ar trebui să aibă cineva să creadă că şmecherii de milioane ai Constanţei ar alege să petreacă revelionul păşind printre mistrii şi mortar.

Dar pe 13 iulie, Nemirschi își modifică a doua oară declarația de avere făcând iar o afirmație mincinoasă!

Cu această ultimă afirmație, ministrul Nemirschi nu neagă că a folosit casa, dar vrea să spună că locuința a fost în construcție atâta vreme cât nu a făcut „recepția finală”. Cu alte cuvinte, poți locui o viață într-un edificiu, dar dacă nu ți-a fost predat ca la carte, cu strâns de mâini, șampanie și tăiere de panglică, înseamnă că ți-ai dus traiul ca un sinistrat, deși în timpul ăsta ai avut și pereți, și ziduri, și încălzire, și antenă parabolică, așa cum are de ani buni locuința din Topalu a lu Nicolae Nemirschi.

Cu stângu-n dreptu`: încă o minciună

Am căutat declarația de avere a lui Nemirschi din vremea în care era viceprimarul Constanței. Că omul lui Mazăre nu este interesat nici să mintă riguros se poate vedea și din imaginile de mai jos.  Prima este decupată din declarația din 13 iulie 2009. Cea de a doua, din declarația dată pe 20 decembrie 2006. Ieri spunea că deține din 2005 un depozit în euro la ING. După cum se vede în a doua poză de mai jos, în 2006 nu era preocupat să-și declare acest depozit în euro. Atunci scria că toate economiile sale sunt în lei.

Pe 20 decembrie 2006, Nemirschi uita să declare depozitul în euro, deschis în 2005. Lumea va afla de el abia în 2009.

- În 2003, în Constanța, a început construcția unui pavilion expozitional, la intrarea in Mamaia, pe bani de la Uniunea Europeană.

- În 2004, la conducerea Consiliului Județean Constanța, a venit Nicușor Constantinescu, tovarășul lui Mazăre în sfeterisirea fondurilor publice.

- Într-o zi, Nicușor Constatinescu a decis să oprească lucrările.

Nicuşor, trezit de constănţenii care n-au găsit să se zgâiască decât la un şofer rupt de beat şi adormit la volanul maşinii, în intersecţia bulevardelor Tomis şi Mamaia. Foto după imaginile difuzate de Realitatea tv, pe 27 octombrie 2006.

- Atunci când se ia o asemenea decizie pe banii UE, cineva trebuie să returneze fondurile respective.

- Banii au fost dați înapoi la UE de către Guvernul României. E vorba de circa 2 milioane de euro.

- Un control al Ministerului Integrării Europene, la începutul lui 2007, a decis că toată cheltuiala trebuie imputată Consiliului Județean Constanţa, al cărui conducător, Nicușor Contantinescu, a luat decizia opririi lucrărilor efectuate pe bani europeni.

- În urma unor solicitări pe care le-am facut Fiscului din Constanța (care trebuia să execute Consiliul Județean), am primit răspunsul că instituția condusă de Nicușor a plătit prin două ordine de plată (OP), în august 2008.

- Ulterior, ni s-a comunicat că cele două acte nu sunt OP-uri, ci dispoziții de compensare. Deci Consiliul Județean nu a plătit prejudiciul propriu-zis, ci a achitat pe altă parte. În mod legal, se poate, dar situaţia se poate caracteriza drept foarte ciudată.

In ce scop?
Dacă instituția în cauză (Consilul Județean) ar fi plătit paguba direct, aceasta i-ar fi fost imputată foarte ușor lui Nicusor Constantinescu, din cauza căruia au fost pierdute fondurile europene. Cu alte cuvinte, orice om putea sa spună: C.J. a plătit două milioane de euro pentru moftul lui Nicușor Constantinescu. Deci N.C. trebuie să achite paguba. Așa însă, cel poreclit “Trezește-te Nicule” (de când, beat-mort, a adormit la volanul maşinii) este, cel puțin teoretic, pus la adapost.

Concluzie
Plătitorul celor vreo 80 de miliarde de lei vechi (au fost si niște penalizări de întârzieri pe care nu le mai socotim) rămâne Consiliul Județean Constanța, deci banul a fost scos din buzunarul contribuabilului constănțean. Limpede ca lumina zilei. Nicușor Constantinescu, cel care a risipit acești bani, nu a scos un leu din propriul buzunar, așa cum ar fi trebuit.

Ramane de văzut…
dacă a fost reală plata prin dispoziția de compensare.

Actualizare, 3 septembrie
Am sesizat D.N.A., iar în răspunsul primit la sfârşitul lunii august ni se spune că acest caz a fost preluat de Serviciul Judeţean Anticorupţie Constanţa.