Mai mult, EBA, căci despre ea este vorba în ştirea din poză, nu doar că l-a susţinut pe Ministrul Transporturilor de atunci,  ci a suportat şi batjocura colegilor, care i-au distras astfel atenţia de la explicaţiile profilor, ceea ce, pe de altă parte, a ajutat-o să intre în politică şi mai apoi în Parlamentul European.

Nota a apărut în Evenimentul Zilei din 15 iulie 1992 şi este semnată de Magdalena Manea.

Actualizare 30 martie 2010

Consecinţa persecuţiilor din şcoală se poate vedea în reclamaţia următoare.

Partidul Piraţilor din Suedia, fondat în urmă cu trei ani, a intrat în PE cu peste 7% din voturi. Pe site-ul lor se pot vedea principalele trei puncte pe care le au în program: o lege mai relaxată a copyrightului, care să permită sharingul pe internet, eliminarea patentelor farmaceutice şi protejarea vieţii private.

Amelia Andersdotter, 22 de ani, a doua pe lista Partidului Piraţilor, n-a reuşit să intre în Parlamentul European. Poza am descărcat-o ilegal de pe blogul său.

Adevăraţii Finlandezi se numeşte formaţiunea anti-UE de la Helsinki, care a obţinut 14 procente. Este o surpriză dacă se compară rezultatul de acum cu cele de la alegerile precedente: 0,7% în 1996, 0,8% în 2000, 0,9% în 2004.

În sistemul bipartit britanic, laburiştii, aflaţi la guvernare, au ieşit pe locul al treilea, ca urmare a recentului scandal al deconturilor considerate nesimţite. Pe doi, şi-a făcut loc formaţiunea eurosceptică UK Independence Party. Acest din urmă partid s-a născut în 1993, cu ambiţia de a retrage Marea Britanie din UE. Între timp, a intrat în sistem – e în Parlamentul European din 1999 – şi a renunţat la misiunea fondatoare.

În Portugalia, victoria a obţinut-o formaţiunea Partido Social Democrata, care însă este afiliată la Partidul Popular European. Cam ca PD-L-ul autohton, PSD-ul portughez s-a născut ca o formaţiune de stânga, dar se simte mai bine la dreapta. Lusitanii au preferat să-şi păstreze numele iniţial.

La bulgari, este primul şi în creştere partidul de centru dreapta GERB (acronim care înseamnă “scut”), condus de primarul Sofiei şi probabil viitorul preşedinte al Bulgariei, Boyko Borisov.

La unguri, dreapta are peste 70%, procente adunate de FIDESZ, formaţiunea lui Viktor Orban, şi de Jobbik, partid care şi-a constituit o gardă paramilitara de luptă împotriva ţiganilor şi pe al căror site este o hartă a infracţiunilor comise de minoritarii romi. Prima pe lista partidului, viitoare parteneră a lui Vadim şi a lui Becali, este o anume Krisztina Morvai care de curând s-a făcut remarcată declarând: Aş fi fericită dacă aşa-zişii evrei maghiari ar pleca să se joace cu codiţa lor circumcisă şi nu m-ar mai agresa pe mine.

Şi mai net a câştigat dreapta în Polonia. Este vorba de circa 72 de procente, împărţite între partidul Platforma Civică, formaţiunea premierului Donald Tusk, aflată în ascensiune, şi cea a gemenilor Kaczynski (unul, actual preşedinte, celălalt, fost premier), care continuă să scadă.

La nivelul Parlamentului European, rezultatele parţiale dau Partidul Popular European drept câştigător al 35,6% din voturi, pe socialişti cu 21,8%, iar Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, din care face parte şi PNL, cu 10,8% din sufragii.

Rata de participare la nivelul UE a fost de 43,1%.  La acest capitol, România a fost a patra din coada clasamentului prezenţei la vot, cu un procent de 27,4%. Alegerile au fost mai puţin interesante pentru polonezi (24,53%), lituanieni (20.9%) şi slovaci (19.64%). Primii în această ierarhie au fost cetăţenii Luxemburgului (91%), urmaţi de belgieni (90%), – dar la ambii votul este obligatoriu – şi de maltezi (78,81%).

Totul despre rezultatele acestor alegeri, aici.