Intelectual “de pipă, de cafea şi de pisică”, aflat într-un birou sufocat de cărţi, şeful foarte prezentului Institut Cultural Român este unul dintre gânditorii cei mai interesanţi ai ţării, susţinător fără rezerve al unui populist precum Traian Băsescu. Fizician expert în laseri, filosof erudit, Horia-Roman Patapievici a comentat acid postmodernitatea, stânga şi multiculturalismul în opera El hombre reciente (editura Áltera, 2006), iar în urmă cu un deceniu îşi descria compatrioţii în termeni scatologici. Este considerat un om dreapta, reacţionar şi întotdeauna polemic.

Anul trecut, actuala deţinătoare a premiului Nobel pentru literatură, Herta Müller, a declanşat un scandal ca urmare a invitaţiei pe care au primit-o la o conferinţă ICR, în Germania, doi foşti colaboratori ai Securităţii. Patapievici, care a fost membru al Consiliului pentru arhivele Securităţii (între 2000 şi 2005), a apreciat că unele lucruri trebuie depăşite.
Aproape în acelaşi timp, Parlamentul român a aruncat asupra sa vina de a fi organizat la New York o expoziţie în care apărea o zvastică. Băsescu l-a apărat şi l-a menţinut în funcţie.

- Are România imaginea unei ţări de emigranţi, oligarhi şi cu haos politic?
- Haos politic? Mm.. Avem oligarhi care exercită un rol dezagreabil. Mă lupt cu ei ca intelectual public. De aceea sunt unul dintre intelectualii lui Băsescu. Dar aceşti oligarhi nu sunt mafioţi. Se abţin de la comiterea de crime. În Rusia sau în Bulgaria sunt omorâţi oameni. În România, nu. Există o inhibiţie când vine vorba despre acte extreme, ceea ce înseamnă un plus pentru români…

- Dar am văzut un material video dezagreabil...
- Greţos. Nu cred că Băsescu să fi lovit copilul, cred că doar l-a împins. Greşeala sa a fost că nu a respins imediat acuza. Într-o mică măsură, poate fi comparat cu sexul oral în cazul lui Bill Clinton. (! n.n.)… Din sursă sigură, ştiu că lui Băsescu i s-a oferit o casetă cu Mircea Geoană primind sex oral, dar a refuzat să o folosească împotriva acestuia. Este un om onest, credeţi-mă…

- Spuneţi că sunteţi unul dintre intelectualii săi..
- Mă rog, mi s-a zis aşa ca un stigmat. Resping ideea că aş putea fi intelectualul cuiva, sunt un intelectual public şi liber, dar îl sprijin pe preşedinte în lupta sa cu oligarhii, în lupta sa pentru reforma statului.

- Vă referiţi la reducerea Parlamentului? Nu există pericolul apariţiei unei preşedinţii prea puternice şi a unor carenţe democratice, într-o ţară care nu şi-a încheiat tranziţia?
- Problema este controlul mutual al puterilor, iar aceasta e problema Constituţiei, nu dacă avem una sau două camere, ceea ce, printre altele, înseamnă şi o cheltuială serioasă. Practic, avem acelaşi număr de parlamentari ca Statele Unite, care au aproape 300 de milioane de locuitori. Nu sunt în favoarea simplificării pentru că aş sprijini autoritarismul ori pentru că aş considera că un Cezar ar rezolva problemele.
În plus, în România, parlamentarii nu ţin cont întotdeauna de legi. Candidează pentru a accede la privilegii, iar eu sunt împotriva acestui fapt. Lumea modernă respinge privilegiile.

La Vanguardia are sediul la Barcelona, este al patrulea ziar al Spaniei şi vinde zilnic în jur de 200.000 de exemplare, la preţul de 1,10 euro.

Actualizare 11 decembrie: H-R Patapievici a trimis presei un e-mail al ziaristului Félix Flores, de la Vanguardia, în care acesta afirmă că directorul ICR nu a menţionat nimic despre conţinutul casetei video:

Mr. Patapievici did not mentioned [sic] the existence of any tape about Mr. Geoana: he just said that Mr. Basescu was offered such a thing and he rejected it. He was not talking about videos -true or fake or may not exist- or against anybody but about Mr. Basescu’s moral attitude.

adică:

Dl. Patapievici n-a menţionat existenţa vreunei casete privindu-l pe dl. Geoană: el a spus doar că d-lui Băsescu i s-a oferit o astfel de casetă şi a refuzat-o. N-a vorbit despre videocasete – adevărate sau false sau  care există sau nu – ori îndreptate împotriva cuiva, ci despre atitudinea morală a d-lui Băsescu.

(apud Evenimentul Zilei)

Deocamdată, La Vanguardia n-a dat nicio dezminţire.

2. 20 de zile mai târziu, Herta Müller scria un alt text, în Evenimentul zilei,  unde îi lua partea lui H.-R. Patapievici, într-un scandal cunoscut ca al “poneiului roz cu zvastică”. De această dată, prozatoarea şi poeta germană se solidariza cu şeful ICR în faţa atacurilor duse în principal de Antena 3. Scria atunci deţinătoarea Nobelului de azi:

La interogatorii, pe vremuri, securiştii îmi adresau reproşuri uimitor de asemănătoare cu cele care i se aduc azi lui Patapievici: cum că scriitura mea ar fi o blasfemie, ar aduce atingere naţiunii române!

Aşadar, aici, Herta Müller vorbeşte despre metodele securiste ale celor care zi de zi îl atacau pe Patapievici, în emisiunile Antenei 3 şi în cotidianul Ziua.

Astăzi, profitând de autoritatea căpătată de Herta Müller în urma înaltei recunoaşteri, Antena 3 găseşte potrivit să dea o ştire precum cea din imagine.

De fapt, din cele două scrisori amintite reiese altceva decât se spune în titlul respectiv:

- Nu a fost vorba despre un conflict propriu-zis – o dispută ireconciliabilă sau cu o durată mai mare -, ci despre o critică la adresa unui gest al lui H.-R.Patapievici. Dovadă stă felul în care scriitoarea i s-a ălăturat eseistului trei săptămâni mai târziu.
- Cu abuzul s-a mers şi mai departe: titlul din articolul Antenei este formulat la prezent, deşi lucrurile s-au petrecut cu mai mult de un an în urmă, scris aşa doar pentru a lăsa impresia că este un diferend actual.
- Autoarea germană denunţă metodele ziariştilor care îl atacă pe şeful ICR, jurnalişti pe care îi asemuieşte cu securiştii. Cu alte cuvinte, un conflict major implicit, la nivel de principii, fără vreo cale de conciliere, se poate spune că există între Herta Müller şi tipul de gazetărie făcut la Antena 3. Asta nu a împiedicat însă născocirea ştirii în discuţie, expresie a unei combinaţii de ură, apetit mistificator şi lipsă de scrupule în tratarea informaţiei,  la angajaţii lui Felix-Voiculescu.

Şi chiar dacă ar fi existat numai prima scrisoare, în care laureata Nobel îl condamna pe H.-R. Patapievici pentru că a dat vizibilitate unor colaboratori ai Securităţii, Antena 3 – post de televiziune al unui fost securist şi turnător dovedit, personaj care se opune din răsputeri, şi prin mass media pe care le deţine, oricărei lustraţii morale – ar fi fost ultimul mijloc de presă îndreptăţit să jubileze că directorul ICR este mustrat în legătură cu acest subiect.