Momentul părea depăşit, dar este rândul pesediştilor din galerie să calce în străchini. Printre ei, Mazăre, Dragnea şi alţi baroni centrali şi locali, băieţi care au toate motivele să vrea linişte în ţară şi să fie patrioţi, după ce firmele lor au câştigat zeci de milioane de euro din contracte cu autorităţile locale, pe care tot ei le conduc.

Se cântă Deşteaptă-te, române. Doru Buşcu se ridică să dea mâna cu Geoană, dar volintirii PSD simt că-i clipă solemnă. Ca să nu-i prindă în poziţia şezut, sar de pe scaune şi îşi compun figuri de columnă: Acu` sau niciodată, par să spună toţi. La fel face şi primarul Bacăului, liberalul Stavarache, aliatul de azi al lui Hrebenciuc & Co. Singurii invitaţi care par să nu se fi pierdut cu firea patriotului naţionale şi rămân la locurile lor sunt, în planul depărtat din dreapta, democrat-liberalul Cristian Preda şi udemeristul Gyerkő Lászlő, ultimul oricum crezând, probabil, că în studio se aude o doină sau o baladă.

Ar fi o formă de protest, spune el, faţă de vizitele preşedintelui, realizate în campania electorală, printre militarii români din Afganistan. De fapt, Mircea Geoană ştie că ordonanţa de urgenţă prin care a fost numit în CSAT este neconstituţională, aşa cum se arată într-o sesizare a PNL, către Curtea Constituţională.

Astfel, la articolul 71 din legea fundamentală, se arată:

Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.

Acum însă, prin demisie, sesizarea liberalilor rămâne fără obiect, iar Mircea Geoană i-a făcut pe unii să creadă că renunţă de bunăvoie la funcţii. Şi asta tocmai în ziua alegerilor.

Prin urmare, pe 17 iunie, Curtea Constituţională ar fi decis  oricum că preşedintele Senatului nu are ce să caute în CSAT.

Actualizare, 7 iulie 2009: Curtea Constituţională a declarat neconstituţională ordonanţa prin care preşedintele Senatului devine şi vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.