Votul uninominal. Cine a câştigat şi cine a pierdut?

Am urmărit în ce măsura electoratul şi fiecare partid în parte beneficiază de noul sistem de vot, mai ales că s-a vorbit atât despre împrospătarea clasei politice, mai precis, a „clasei parlamentare”, prin acest tip de scrutin.

Prin urmare, ne-a interesat câți parlamentari din cei de curând aleși n-au mai fost în Legislativ și am ajuns la urmatoarele cifre:

- Alianța PSD+PC dispune de 43,56% oameni noi, anume 71 din cei 163 de parlamentari ai stângii.
- UDMR are 14 parlamentari noi din 31, deci este cu 45,16% “mai proaspătă”.
- PNL are 55 de parlamentari noi, din 93, adică 59,14% dintre liberali n-au mai fost senatori sau deputați.
- PD-L are 69,88% parlamentari noi, adică 116 din 166.

Deci PSD și-a înnoit mai puțin de jumătate din vechea gardă din Legislativ, în timp ce PD-L a schimbat aproape 70% dintre parlamentari.
Făcand o medie la nivelul întregului Legislativ, putem spune că in urma votului de la 30 noiembrie, Parlamentul Romaniei are 56,51% membri noi.

Supriza vine în momentul în care comparăm “înnoirea” parlamentară de acum cu cea dată de sistemul de vot pe liste. Astfel, în urma alegerilor din 2004, în Parlament au apărut 251 de nou aleși, adică 55,53%! Deci înnoirea pe care o presupune uninominalul trebuie cautată în calitatea politicienilor și nu în cantitatea lor.

Observație: Am folosit termenul “clasă parlamentară” deoarece mulți dintre “bobocii” parlamentari sunt politicieni cu vechime, care însă au avut treabă prin alte părți decât prin Legislativ. Cu alte cuvinte, printre nou veniți se numără foști primari, prefecți, subprefecți, consilieri județeni, locali, toți implicați politic, și chiar miniștri – Mihail Hârdău, Sulfina Barbu, Korodi Attila, Ludovic Orban – care până acum nu au mai fost parlamentari. În concluzie, procentul de nou intrați in politică și în Parlament este mult mai mic. O afirmație mai apropiată de realitate ar fi aceea că uninominalul a scos la suprafață un eșalon doi al politicii, cu legături puternice în electoratul din teritoriu.

Actualul sistem de vot, deși a fost conceput de PSD și de PNL, pare că nu mai are nici mamă, nici tată, în momentul de față. Aproape toata lumea îl blamează, toate partidele insinuând că, într-un alt sistem, ar fi câștigat mai mult.

Uninominalul pur şi dur

Pe 25 noiembrie, odată cu alegerile pentru Parlamentul European, președintele Băsescu și PD-L au propus ceea se cheamă un uninominal pur. Ideea acestuia era ca, în fiecare colegiu, primii doi clasați să joace finala, într-un al doilea tur de scrutin. Exact ca la alegerile de primari, fără redistribuirea de acum, pe care fiecare, după interes, a contestat-o sau a folosit-o ca scuză. Mircea Geoană și-a adus aminte de acest sistem și l-a menționat când a afirmat că PNL n-are motive să ceară premier pentru ca ar fi dispărut din Parlament, în cazul unui vot uninominal pur.

Ca să vedem dacă așa stau lucrurile, revenim la socoteli. Din cei 453 de parlamentari, 336 au iesit pe locul I, în colegiile în care au candidat, 66 pe locul al II-lea, 46 pe III, 4, pe locul IV și unul, celebrul de acum Koto Iosif, a ajuns în Parlament deși s-a situat pe poziţia a șaptea! Nu i-am luat in calcul pe cei 18 reprezentanți ai minoritatilor deoarece ei practic sunt numiti si nu aleși. Să urmărim așadar ce s-ar fi întamplat în cazul unui scrutin uninominal precum cel propus de Băsescu și de PD-L și care sunt diferențele față de rezultatele obținute acum.

Se poate spune că de aceste alegeri au profitat cei clasați pe pozițiile III, IV și VII, adică un număr de 51 de parlamentari (unul dintre ei este cu mandatul în plus acordat pentru prima oară unui partid; este vorba despre UDMR, în Camera Deputaților, la Arad). Prin urmare, partidele care au fost avantajate de sistemul de vot actual sunt:

- PNL, în 27 de cazuri (deci în 27 de situații, candidații PNL s-au aflat pe locurile III și IV, dar cu toate astea au ajuns parlamentari în detrimentul celor de pe pozițiile I și II)
- PSD, în 13 cazuri (13 actuali parlamentari PSD au câstigat un mandat de pe locurile III și IV)
- PD-L, în 6 cazuri (6 aleși ai PDL au intrat în Parlament de pe locurile III sau IV)
- UDMR, în 5 cazuri (4 candidati UDMR au intrat în Parlament de pe locurile III, IV și respectiv VII!; al cincilea a fost acordat UDMR-ului în colegiul 7 din Arad, deci acest colegiu este singurul din țară care va avea doi reprezentanți)

Tragem linie și ies la numărătoare cei 51 de „norocoși”, politicieni care au devenit parlamentari datorită redistribuirii atât de contestate.

Dar dacă nu am fi avut sistemul de vot de acum, ci “s-ar fi jucat finala” între primii doi clasaţi, cine ar fi câștigat? Pentru asta trebuie să ne permitem un abuz rezonabil şi să prespunem că cei care în prezent au ieșit pe primul loc în fiecare dintre colegii ar fi fost victorioși în fața ocupantului locului al doilea. De aici, obținem următoarea situație:
- PD-L ar fi obținut cu 25 de mandate în plus
- PNL ar fi avut cu 24 de mandate în minus
- PSD ar fi obținut același numar de mandate ca și în noul sistem!!!
- UDMR ar fi pierdut 2 mandate.

Concluzii

Din punct de vedere al numărului de aleși, PSD-ul nu are motive să se plângă de actualul sistem de vot: nici nu a pierdut, nici nu a câștigat vreun mandat, în comparație cu un scrutin pur!

Evident ca PNL este marele beneficiar al sistemului pe care l-a negociat cu PSD. În cazul unui uninominal pur, PNL ar fi avut deci cu 24 de parlamentari mai puţin, adică 69, dar nu ar fi dispărut din Parlament, cum a aruncat cu vorbe Mircea Geoană.

UDMR ar fi avut deci 29 de senatori și de deputați, față de 31 câți deține în prezent.

Motive de mâhnire poate avea PD-L-ul. Cu 25 de oameni în plus, democrat-liberalii ar fi avut cu totul 191 de parlamentari. Împreună cu cei 29 ai UDMR-ului și cu cei 18 ai minorităților naționale, ar fi apărut o coaliție de 238 de suflete, mai mult de jumătate din numărul total de parlamentari de 471. Deci în urma unui scrutin uninominal pur, PD-L ar fi făcut guvern cu UDMR, fără să mai aibă nevoie de voturile liberalilor sau de cele ale social-democraților.

Ca și actuala modalitate de vot, proiectul de scrutin dorit de PD-L și de președinte are avantajele și dezavantajele sale. Este însă foarte probabil ca, dacă am fi votat conform acestuia, să ne fi apropiat de un sistem politic “cu doua partide și jumătate“.